Interviu online cu denunţătorul preşedintelui CJC Tema este - Marian Turbatu vs. Nicuşor Constantinescu în războiul eolienelor din judeţul Constanţa

Ce anume l-a făcut pe Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, de neclintit în decizia sa de a nu elibera certificatele de urbanism necesare unui om de afaceri care dezvoltă proiecte eoliene în judeţul Constanţa? De ce a amânat Fiscul constănţean încasarea amenzilor civile la care preşedintele CJC a fost obligat de instanţă? Discutăm despre aceste probleme chiar cu denunţătorul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, anume Marian Turbatu, administratorul Romwind International SRL, joi, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.
Întrebările redacţiei:

Pe data de 27 mai DNA l-a trimis în judecată pe Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, în sarcina căruia s-au reţinut 21 de infracţiuni de abuz în serviciu şi complicitatea la încă trei infracţiuni de abuz în serviciu. Dumneavoastră sunteţi denunţătorul lui. Ce părere aveţi despre demersul Justiţiei din România?

Am o părere împărţită. Mi se pare că Justiţia pe domeniul civil funcţionează relativ bine, pe când în domeniul penal, referitor la autorităţi ale statului cam lasă de dorit. Am fost surprins de faptul că DNA-ul a demarat urmărirea penală împotriva domnului Nicuşor Constantinescu, datorită faptului că până anul acesta DNA Constanţa a dat neînceperea urmării penale în cazuri similare.
Demersurile DNA-ului în cazul de faţă sunt o schimbare care arată că legea mai are încă valoare în ţară.

De câţi ani durează războiul dumneavoastră cu mai marele judeţului Constanţa şi care a fost „scânteia” care l-a aprins?


Aşa zisa “scânteie” a reprezentat-o numărul de cereri legale pentru emiterea de acte care erau în competenţa legală a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.
Doresc să precizez că nu este un “război personal” cu domnul Constantinescu. Nu am nimic cu el, nu îl cunosc personal. Eu sunt un simplu cetăţean care doreşte să îşi realizeze drepturile conferite de lege. În acest scop am făcut solicitări legale către preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pe care acesta a refuzat să le îndeplinească. Din acest motiv m-am adresat instanţelor de judecată. Am avut câştig de cauză, iar domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost obligat să respecte legea, lucru pe care nu l-a făcut, încălcând obligaţiile legale pe care le avea, inclusiv peste 30 de hotărâri judecătoreşti. Drept urmare, a încălcat hotărârile a peste 120 de judecători. Cu toate că în jurământul depus de către dânsul conform Legii nr. 215/2001 a jurat să respecte legea şi Constituţia României, a încălcat acest jurământ ori de câte ori avea posibilitatea.

Aţi crezut vreun moment că veţi avea câştig de cauză, având în vedere faptul că vorbim totuşi despre un judeţ roşu?

Am fost surprins de faptul că organele de cercetare penală şi-au îndeplinit atribuţiile, lucru pe care nu îl putem spune despre organele fiscale locale, ce nu şi-au îndeplinit atribuţiile nici până în prezent.
Problema nu este aceea că judeţul Constanţa este “un judeţ roşu”, ci dacă organele statului îşi îndeplinesc atribuţiile pentru care sunt plătite de către contribuabili. Atribuţia funcţionarilor nu este folosirea funcţiei în scop personal, ci folosirea funcţiei pentru a îndeplini legea şi a servi contribuabililor, deoarece aceştia au fost puşi în funcţie sau aleşi în beneficiul contribuabilului, fapt care în judeţul Constanţa cam lasă de dorit.


Investiţiile dumneavoastră pe piaţa energiei eoliene au fost blocate ani de zile din cauza faptului că nu vi s-au eliberat certificatele de urbanism necesare. Cât de mult a avut de suferit afacerea dumneavoastră?

Foarte mult. Am avut pierderi enorme, legate de personal, de proiecte nerealizate, de proiecte pierdute, cu toate că am fost primii în această piaţă şi am realizat printre primii astfel de proiecte.
Domnul Constantinescu a preferat să încalce legea şi hotărârile judecătoreşti în favoarea unor concurenţi, care se pare că “s-au înţeles” cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, deoarece se poate vedea foarte lejer că, unde ne-a ţinut pe noi, a favorizat un grup de alţi investitori, cărora le-a facilitatat anumite avantaje.

Pentru că nu a pus în aplicare o serie de hotărâri definitive privind eliberarea unor documente, instanţa l-a amendat pe Nicuşor Constantinescu. De-a lungul anilor, sumele pe care preşedintele CJC le datora Fiscului au ajuns de ordinul sutelor de mii de lei. De ce credeţi că a fost păsuit Constantinescu de o instituţie care altminteri nu iartă pe nimeni?

Nu am cunoştinţă despre motivele pentru care Fiscul a refuzat din 2008 până în 2014 să execute amenda civilă la care a fost obligat domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, amendă civilă care era în beneficiul statului şi care, până în momentul de faţă, a ajuns la suma de două milioane de lei. Ce pot să vă spun este faptul că am atras atenţia acestor instituţii în nenumărate rânduri asupra sumelor pe care le au de colectat de la preşedintele CJC.
Prin refuzul organelor competente de a colecta amenda civilă, care era singurul mijloc de constrângere a celui obligat de către instanţe, organele competente au încălcat legea şi au discreditat Justiţia şi puterea hotărârilor judecătoreşti.
Prin urmare, România a încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece executarea unui proces face parte din termenul de proces şi fără o executare a unei hotărâri se încalcă dreptul la un proces echitabil.

Aţi solicitat în repetate rânduri un punct de vedere din partea Fiscului constănţean cu privire la recuperarea acestor sume de bani. Ce vi s-a răspuns?

Au fost foarte multe răspunsuri, însă niciunul nu viza obiectul solicitării. În primul rând, ni s-a răspuns că ei nu sunt competenţi. După clarificarea competenţei cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor ni s-a răspuns că nu este vorba despre o amendă civilă. După clarificarea amenzii ni s-a răspuns că nu au hotărârea în original. Ulterior primirii hotărârii în original de la instanţă au răspuns că hotârârea nu este bună, fapt infirmat de către instanţe şi prin adresa către noi şi către Fisc, care confirmă că “Fiscul devine creditorul creanţei şi trebuie să o execute”. După aceste răspunsuri nu au răspuns foarte mult timp deloc, urmând ca din ianuarie anul acesta să răspundă că ar fi încercat să execute, dar au fost informaţi de către preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa că acesta şi-ar fi îndeplinit datoriile la care a fost obligat de instanţă.
Am mai avut un răspuns potrivit căruia nu îmi pot comunica dacă au executat sau nu, cu toate că hotărârile erau emise în favoarea noastră, dar în beneficiul statului. Prin urmare, nu ştim nici până astăzi dacă sumele datorate de către preşedintele Consiliului Judeţean au fost colectate de Fisc sau nu.

V-aţi adresat inclusiv Ministerului de Finanţe şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care au declinat pe cale administrativă petiţiile dumneavoastră chiar organelor fiscale locale. De ce acest joc de ping-pong de la o instituţie la alta?

Cum am menţionat şi mai sus, unele dintre adresele către organele menţionate au fost făcute pentru a lămuri competenţele organelor fiscale locale, care pretindeau, la timpul respectiv, că nu este de competenţa lor să colecteze amenda civilă emisă în beneficiul bugetului de stat.
Nu am cunoştinţă despre “jocurile” interne ale instituţiilor mai sus menţionate.

Emil Mihăilescu, actualul şef al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Constanţa, susţine că din luna ianuarie a acestui an s-a început achitarea sumelor datorate de Nicuşor Constantinescu. Ce credeţi că a determinat această schimbare bruscă de atitudine? Vorbim, subliniez, despre luna ianuarie.

Emil Mihăilescu, actualul şef al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Constanţa, susţine că din luna ianuarie a acestui an s-a început achitarea sumelor datorate de Nicuşor Constantinescu. Ce credeţi că a determinat această schimbare bruscă de atitudine? Vorbim, subliniez, despre luna ianuarie.
În primul rând, nu am cunoştinţă despre achitarea vreunui leu (sumelor datorate) de către preşedintele Consiliului Judeţean. Doresc să subliniez că banii îi datorează judeţul Constanţa prin instituţia preşedintelui Consiliului Judeţean care, la rândul ei, ar trebui să se îndrepte împotriva celui care a îndeplinit această funcţie. Prin urmare, atitudinea preşedintelui CJC, domnul Nicuşor Constantinescu, a păgubit contribuabilii prin neemiterea actelor la care a fost obligat.
Ce pot să spun este că din ianuarie s-a încercat executarea în câteva cazuri, dar din informaţiile transmise nouă reiese că amenzile nu au fost încă încasate. Aş mulţumi domnului Mihăilescu dacă ne-ar comunica şi nouă pentru ce hotărâri judecătoreşti au fost aplicate amenzile civile.

Certificatele de urbanism solicitate de dumneavoastră aveau semnătura secretarului judeţului şi a arhitectului şef. Aşadar, angajaţii CJC şi-au făcut datoria. Lipsea doar cea a preşedintelui CJC. De ce această împotrivire a lui Constantinescu?

Nu am cunoştinţă despre motivele domnului Constantinescu, dar unul dintre posibilele motive pare să aibă de a face cu domeniul energiilor din surse regenerabile, unde certificatul de urbanism era necesar pentru realizarea racordului. Menţionez că nu am fost singurii cărora nu li s-au emis certificatele de urbanism. În acelaşi timp, preşedintele CJC emitea certificate de urbanism şi autorizaţii de construire doar anumitor societăţi comerciale. Din listele certificatelor şi autorizaţiilor emise de către preşedintele CJC reiese foarte clar cine erau aceste societăţi. Cu alte cuvinte, îi împiedica pe unii, pentru a-i favoriza pe alţii.
Un alt motiv poate fi că noi am ales calea legală de a obţine actele solicitate şi am refuzat pretenţiile care ne-au fost transmise.

Consideraţi că, în cazul eolienelor, Nicuşor Constantinescu a sfidat Justiţia?

Acest lucru a fost confirmat de către Justiţie prin hotărârile emise. În cazul domnului Constantinescu, peste 120 de judecători au fost de părere că preşedintele CJC trebuie să respecte legea şi să îndeplinească anumite obligaţii.
Aici nu s-au luat în calcul judecătorii care au judecat contestaţiile la executare formulate de către preşedintele Consiliului Judeţean.

Aveţi satisfacţia faptului că, în acest conflict care durează de ani buni, aţi avut câştig de cauză?

Revin asupra faptului că nu nu m-am judecat pentru a avea o satisfacţie personală, ci doar pentru a putea să îmi valorific drepturile conferite de lege, pe o cale legală. Doresc să menţionez un citat al Curţii Imperiale Germane din anul 1920: “Dreptul nu trebuie să cedeze nedreptăţii”. Chiar dacă am pierdut mai mult decât am câştigat. Doar poate am contribuit la restabilirea dreptului în judeţul Constanţa.
Cu toate că m-am judecat în nenumărate cazuri şi am câştigat multe procese cu domnul Constantinescu, pot să spun că nu am avut parte de un proces echitabil, deoarece nicio hotărâre definitivă şi irevocabilă nu a fost executată într-un termen rezonabil. Actele pe care domnul Constantinescu a fost obligat să le emită nu au fost emise nici în ziua de azi, cu anumite excepţii, acesta din urmă fiind cele emise după reţinerea preşedintelui CJC din acest an.
Atâta timp cât un organ al statului poate să îşi permită să nu respecte hotărâri judecătoreşti mai mult de 5 ani de zile, iar organele statului nu reacţionează, prin delăsarea acestora se promovează corupţia şi abuzurile funcţionarilor.

Ce mesaj aveţi pentru investitorii care, în judeţul Constanţa, întâmpină probleme similare cu cele de care v-aţi lovit dumneavoastră?

Pot susţine cu tărie că în România nu există structuri statale care să îşi merite numele, deci s-ar putea spune chiar că în România nu există un stat care să funcţioneze. Atât timp cât un organ de stat poate să îşi permită ani de zile să încalce legea şi hotărârile judecătoreşti şi orice alt organ competent refuză să îşi îndeplinească atribuţiile, nu mai putem vorbi de un stat funcţional.
Dacă un funcţionar poate să ignore părerea a peste 120 de judecători, se impune întrebarea dacă noi toţi am asistat la demontarea statului. Prin comportamentul organelor de control, aceasta au contribuit, aşa cum am spus, la susţinerea corupţiei şi putem spune chiar la promovarea ei. Poate că această situaţie este un semnal pentru revenirea statului şi a dreptului.
Ce mesaj?!? E greu de spus. Din punct de vedere economic, cazurile de faţă arată că un investitor care se decide să păşească pe cale legală pentru a-şi obţine dreptul nu va avea succes, chiar dacă se emit în beneficiul lui decizii judecătoreşti favorabile.
Atât timp cât niciun organ de control nu respectă aceste decizii judecătoreşti şi atâta vreme cât niciun organ de control nu este tras la răspundere pentru abuzurile şi omisiunile sale, nu putem spune că România ar fi un stat de drept.
Recomandarea ar trebui să aibă de a face cu spiritul legal al oricărui investitor. Pentru cei care nu vor să respecte legea s-ar putea spune că ar fi paradisul local, iar cei care vor să o respect şi să facă o treabă legală şi corectă ar trebui să analizeze comportamentul arătat în cazurile de faţă de organele de control şi să tragă fiecare o concluzie pentru el însuşi.

În altă ordine de idei, credeţi că „epoca” Nicuşor Constantinescu la vârful Consiliului Judeţean Constanţa va fi în curând istorie?

Nu doresc să fac presupuneri. Însă ar fi de dorit ca organele statului să îşi îndeplinească obligaţiile legale în timp, legal şi corect faţă de cetăţean. Nu are importanţă în a cui “epocă” ne aflăm, ci cât de corect îşi îndeplinesc organele statului atribuţiile.