Interviu online cu inspectorul şef al IJJ Constanţa, Costică Cojoc Tema este - „Din tainele jandarmeriei constănţene

Costică Cojoc este inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa. În vârstă de aproape 57 de ani, Cojoc a fost, înainte de a ocupa această funcţie, comandantul Grupării de Jandarmi Mobile Constanţa. A fost, de asemenea, ofiţer specialist I, dar şi ofiţer principal Ordine Publică la Comandamentul de Jandarmi Teritorial Constanţa.
Ce înseamnă cariera unui jandarm? De ce Jandarmeria din România funcţionează în două structuri? Cum se pregăteşte Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa pentru 1 Mai?
Discutăm despre aceste probleme cu inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Constanţa, Costică Cojoc, mâine, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebărie redacţiei:

Sunteţi, de câteva luni, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa şi, în contextul numirii în funcţie, aţi declarat că nu aveţi „clemenţă pentru derbedei”. Este acesta principiul care vă ghidează în carieră?

Am fost împuternicit la comanda Inspectoratului Judeţean pe 6 iunie 2012 până în august când, în urma examenului susţinut la Inspectoratul General al Jandarmeriei am fost numit, pe 27 august, inspector şef. Când m-am referit la derbedei m-am referit la persoanele care încalcă legea sau sunt certate cu legea, la indivizi pentru care nu trebuie să avem clemenţă. Suntem militari, aplicăm legea şi principiile militare, care pentru un comandant al Jandarmeriei înseamnă chiar principiul după care se ghidează şi în viaţă.


Care au fost primele comenzi pe care le-aţi dat când aţi venit în fruntea IJJ?

În primul rând, am ordonat să fie trecut pe uniformă însemnul heraldic al Inspectoratului Judeţean, lucru care a fost unanim apreciat de către subordonaţi şi care a făcut să dovedească faptul că inspectoratul intră pe un alt făgaş.
A doua comandă a fost realizarea, în timpul cel mai scurt, a două panouri fotografice: unul cu cadrele cu funcţii de comandă din cadrul inspectoratului, al doilea cu imagini din misiunile şi activităţile la care participă efectivele inspectoratului. De asemenea, am instituit fotografia jandarmului lunii pentru cadrele care s-au remarcat în decursul executării misiunilor. Aceste două gesturi au fost apreciate de subordonaţi.

Ce trebuie schimbat în IJJ Constanţa, din perspectiva dumneavoastră?

Mai trebuie să mai lucrăm la comunicare. Doresc să fie o comunicare mai eficientă între servicii, compartimente şi subunităţile inspectoratului, bazată pe respect şi care, în final, va duce la o coeziune mai eficientă a întregului personal.

Suntem peste 700 de jandarmi în cadrul inspectoratului şi este destul de greu de realizat acest lucru când avem unităţi dispersate în tot judeţul. Dar, suntem pe drumul cel bun şi oamenii au înţeles că numai printr-o comunicare şi o deschidere către public putem realiza acel climat de ordine şi siguranţă publică dorit şi afirmat de multă lume.

Care este gradul de uzură al echipamentelor jandarmilor din IJJ Constanţa? Şi aici mă refer la echipamentele celor care sunt în contact permanent cu cetăţenii.

Având în vedere că au fost achitate drepturile de echipament pe anul 2012, personalul unităţii şi-a achiziţionat ţinut şi echipamentul prevăzut în fişele de linie. De asemenea, jandarmii care asigură protecţia cetăţenilor care participă la mitinguri şi manifestaţii au fost dotaţi cu echipament de protecţie.

Unde se antrenează jandarmii din IJJ Constanţa care iau parte la diverse misiuni speciale?

Anual subunitatea de intervenţie participă la activităţi de pregătire centralizată la Centrul de Pregătire din localitatea Ochiuri, din judeţul Dâmboviţa, unde jandarmii învaţă ultimele tehnici de intervenţie în concordanţă cu prevederile tratatelor internaţionale. Dacă vorbim de cei de la subunitatea de intervenţie, aceştia se antrenează, când nu au misiuni, până la şase ore pe zi, din care patru reprezintă pregătire fizică şi altele două, pregătire militară. Antrenamentul zilnic se desfăşoară în unitate, la poligonul de tragere şi pe Plaja Modern. Mulţi jandarmi şi jandarmeriţe au abonamente la diferite săli de fitness.

Aţi avea nevoie de o sală de antrenamente mai mare, modernă?

În 2012, prin contribuţia jandarmilor, am dotat sala de forţă cu echipament modern. Investiţia a fost de aproximativ 7.000 de euro şi, prin cotizaţia pe care militarii o plătesc lunar către Asociaţia Sportivă Jandarmii Dobrogea, am reuşit dotarea. Am în vedere realizarea unui poligon de tragere modern într-o clădire din cazarma Palas.

De ce funcţionează, în România, două jandarmerii?

Există o singură Jandarmerie. Iar în judeţul nostru sunt trei unităţi cu atribuţii distincte. 1. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Constanţa are ca atribuţii principale paza şi protecţia instituţională la instanţe, parchete, trezorerii, consulate, arhive. 2. Transporturi speciale. Şi 3. avem şi un detaşament mobil care se ocupă de ordinea publică.

Gruparea Mobilă de Jandarmi care ca atribuţii, în Constanţa şi în judeţele limitrofe, Tulcea, Ialomiţa şi Călăraşi, asigurarea şi restabilirea ordinii publice. Ambele unităţi desfăşoară, în baza unui ordin al ministrului misiuni de menţinere în cooperare cu colegii de la Poliţie şi independent în anumite staţiuni în timpul sezonului estival. Gruparea Mobilă mai desfăşoară măsuri de ordine publică la competiţiile sportive, cu grad ridicat de risc, aşa cum sunt specificate în Legea 4 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor sportive.
Unitatea Specială 72 Cernavodă se ocupă efectiv de paza Centralei Nucleare din localitate.

Există un model internaţional în funcţie de care Jandarmeria din România funcţionează în două structuri?

Putem spune că jandarmeria română are ca model jandarmeria franceză. Însă structurile care funcţionează în ţara noastră au o concepţie proprie, adaptată la situaţiile cu care se confruntă în acest moment.

Poate fi considerat modelul celor două structuri unul care „umflă” organigrama statului?

Nu poate fi vorba de o structură care “umflă” organigrama statului, atâta timp cât atribuţiile structurilor sunt bine delimitate. În plus, considerăm că ar mai fi nevoie de personal pentru a efectua protecţia la tronsonul de cale ferată Cernavodă-Constanţa. De asemenea, avem solicitări pentru protecţia celor 684 de situri arheologice din judeţ şi a turiştilor care vin la mare în sezonul estival sau a celor care sosesc în Portul Constanţa, pe navele de croazieră.

Jandarmeria cărei ţări balcanice credeţi că are cea mai mare libertate în intervenţii?

Nu putem face o comparaţie a modelelor ţărilor balcanice. Pot preciza că la Şcoala de Aplicaţii a Jandarmeriei Române de la Bucureşti se desfăşoară cursuri internaţionale cu jandarmi de pretutindeni, sub îndrumarea Jandarmeriei Franceze. În toamna anului trecut, cursanţii au fost şi oaspeţii judeţului nostru. Au fost cursanţi din Madagascar, din Bosnia, din China, din Ucraina, din Moldova, Serbia, Franţa. Le-am prezentat principalele atribuţii ale celor două unităţi din municipiul Constanţa şi, pe de altă parte, au vizitat Monumentul de la Adamclisi, Muzeul Marinei şi Bricul Mircea. Au fost încântaţi, au plecat cu amintiri frumoase. Le mulţumesc, pe această cale, colegilor şi autorităţilor care ne-au oferit sprijinul.

În ce situaţie poate folosi un jandarm bastonul?

Sunt trei situaţii: ca mijloc de apărare pentru pararea loviturilor agresorului, ca mijloc de descurajare a elementelor turbulente sau recalcitrante, prin care se urmăreşte încetarea acţiunii elementelor agresive şi ca mijloc de atac prin aplicarea de lovituri agresorului, în scopul de a-l obliga să elibereze victima, să lase din mână obiectul folosit la atac ori să înceteze acţiunea. În cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos. Loviturile cu bastonul vor fi aplicate pe părţile moi ale corpului, la membrele inferioare şi superioare, după efectuarea avertizării “Încetaţi, voi folosi bastonul!”. Se va evita aplicarea loviturilor cu bastonul la nivelul capului, al urechilor, al gâtului, al ochilor şi asupra altor părţi vitale sau sensibile ale corpului. Este interzisă folosirea bastonului împotriva femeilor cu semne vădite de sarcină, a invalizilor, copiilor sau în sediul subunităţii de jandarmi, cu excepţia cazului când au loc acţiuni violente sau în grup, care pun în pericol viaţa jandarmilor sau a altor persoane ori există pericolul distrugerii de bunuri materiale importante.

Care este cea mai frumoasă amintire pe care o aveţi din cariera de jandarm?

Sunt multe amintiri. Dar cele mai frumoase sunt legate de aprecierile pe care le primesc de la foşti subordonaţi pe care nu i-am văzut de 30 de ani. Mi-a plăcut să modelez oamenii, să reuşesc să formez nişte caractere adevărate. Foşti subordonaţi sunt acum cun funcţii importante în minister. Unul este chiar chestor şi săptămâna trecută m-a sunat şi ne-am şi întâlnit cu un fost soldat din anii 90, care acum este avocat la un Barou din Bucureşti şi care mi-a mulţumit că l-am îndrumat să urmeze o facultate.

Ce amintiri aveţi cu galeria dinamovistă?

Da, galeria dinamovistă care, de altfel, era împărţită în două... O parte mai violentă, vreo 400 de oameni, care au distrus 460 de scaune, cu care au aruncat în jandarmi, a trebuit să fie disciplinată întrucât asta a fost dispoziţia Federaţiei Române de Fotbal. Limbajul trivial şi jignirile aduse publicului de pe Stadionul Farul nu au încetat şi de aceea s-a luat măsura eliberării peluzei. Cealaltă parte a galeriei, aproximativ 180 de persoane, s-a comportat civilizat şi a urmărit meciul până la final.

În CV-ul dumneavoastră, postat pe site-ul instituţiei, figurează ambele numere de mobil pe care le folosiţi. Puteţi fi sunat de oricine, oricând. Credeţi că această deschidere este necesară în toate instituţiile?

Da. Cu siguranţă, da. Şeful unei instituţii e bine să aibă comunicare cu cetăţeanul şi respect pentru el.

Aţi fost şef de Stat Major la Batalionul Special de Jandarmi, Pază Obiective de Importanţă Deosebită Cernavodă. Ce anume păzeau jandarmii: podurile sau centrala? Ce obiectiv este mai greu de păzit?

Jandarmii păzeau Centrala Nucleară. Cei de la Inspectoratul Judeţean păzeau podurile şi ecluza.

Aţi absolvit Dreptul, Istoria, dar şi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti. Cum se împacă este domenii?

Se împacă foarte bine. De altfel, este imperios necesar ca un ofiţer să aibă studii în diferite domenii. Îl ajută foarte mult în gestionarea lucrului cu subordonaţii.

Cum se pregăteşte Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa pentru 1 Mai?

Inspectoratul este pregătit pentru vacanţa din perioada 1-6 mai. Jandarmii vor fi prezenţi în zona turistică Năvodari, Olimp, Neptun, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche, iar Gruparea Mobilă în Mamaia, Eforie şi Costineşti.
Nu în ultimul rând, vom fi prezenţi în locurile unde sunt organizate serbări câmpeneşti. Echipajele de intervenţie vor fi în măsură să acţioneze în cel mai scurt timp pentru aplanarea unor conflicte şi restabilirea ordinii publice în situaţii în care aceasta va fi grav tulburat, la sesizare sau orice solicitare, prin numărul de urgenţă 112.
În perioada Sărbătorilor Pascale vom patrula împreună cu poliţia în zona lăcaşelor de cult.