Interviu online cu liberalul Radu Matei, consilier în Consiliul Local Municipal Constanţa Tema este - „Tensiunile mocnite din USL şi tentativa de redefinire a dreptei“

Radu Matei este, din vara anului trecut, consilier PNL în cadrul Consiliului Local Municipal Constanţa. Este absolvent al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, al Universităţii Politehnice Bucureşti şi, ulterior, al Universităţii din Haga - Administraţie Publică Europeană. La Oslo, liberalul a urmat cursuri de Finanţe Internaţionale şi Drept Public European, iar în Londra a făcut un master în Antropologie şi politici culturale.
Timp ce şase luni, a fost asistentul unui europarlamentar la Parlamentul European şi, mai apoi, consilier în Ministerul Culturii.
Ce înseamnă convieţuirea unui partid istoric de dreapta, care obişnuia să fie un partid al elitelor, cu unul de stânga, al maselor? Cât va mai funcţiona USL? Care este relaţia dintre social democraţi şi liberali în interiorul USL Constanţa? Se mai defineşte PNL-ul ca un partid de dreapta?
Discutăm despre aceste subiecte cu Radu Matei mâine, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebările redacţiei:

1. Crin Antonescu şi Liviu Dragnea au avut, în urmă cu câteva zile, un schimb de replici dure, pornind de la recentul „transfer” al prim-vicepreşedintelui PDL, Mihai Stănişoară, la PNL. Liderului PNL i s-a reproşat faptul că unitatea USL are de suferit în urma primirii de membri de la PDL. Există riscul unei instabilităţi în interiorul USL?


În orice mariaj există disensiuni, dar asta nu înseamnă ca se ajunge la divorţ dintr-o simplă ceartă. USL încă este o structură stabilă. Odată trecută perioada dificilă a împărţirii responsabilităţilor în Guvern, riscul instabilităţii s-a diminuat mult.

2. Cum definiţi „convieţuirea” unui partid de stânga cu unul de dreapta, în România anului 2013, pe o scenă politică oricum polarizată?

Scena politică românească nu este polarizată ideologic, ci doar în termeni de facţiuni politice. Singurele trei partide care aderă cu adevărat la o doctrină bine definită se află la unul din poli şi restul în partea cealaltă. Social liberalismul e o practică larg adoptată în restul Europei şi nu este chiar uniunea abominabilă pe care a încercat să o contureze o parte din presa românească.

3. Cât credeţi că va mai dura „mariajul” dintre PNL şi PSD? E sănătoasă o astfel de colaborare politică pe termen lung?

O să las comentatorii TV să se angajeze în astfel de speculaţii. Am încredere că liderii celor două partide vor ţine cont de stabilitatea ţării mai presus de binele propriului partid. Într-o politică a secolului XXI, cele două doctrine care au fost opuse una alteia aproape un secol devin complementare, şi nu rivale. Liberalii au mult de învăţat din politicile sociale ale PSD-ului, iar socialiştii au multe de învăţat din politicile de piaţă ale PNL-ului.


4. Istoricul Neagu Djuvara spunea că, un partid care a ajuns să fuzioneze cu toate rămăşiţele din politică nu mai este un partid liberal. Declaraţia era făcută în contextul cooptării lui Gigi Becali în partid, dar istoricul amintea aici şi partidul lui Voiculescu. Subscrieţi la spusele lui Djuvara?

Subscriu în mare la principiul enunţat de domnul profesor Neagu Djuvara. Am, totuşi, mulţumirea că preşedintele partidului, Crin Antonescu, a avut discernământul de a nu accepta o migrare în masă dinspre PDL către PNL şi a selectat doar personajele cu adevărat utile dintre democrat liberali. Legat de partidul lui Voiculescu, aş face menţiunea că într-un context politic românesc post-comunist, doctrina liberală şi cea conservatoare sunt suficient de apropiate cât să poată fi unite sub aceeaşi emblemă.

5. A suferit PNL o „deplasare de accent” spre stânga?

Nu cred. Am putea mai degrabă spune că PNL suferă de o percepută diluare de accent, provenită din faptul că problemele actuale ale Guvernului sunt pur administrative, iar convingerile doctrinare ale liderilor partidului nu au avut ocazia de a fi transpuse în realitate. De asemenea, o guvernare social liberală presupune o împărţire clară a atribuţiunilor de guvernare între cele două facţiuni. Diluarea de accent se datorează şi faptului că mare parte a comunicării politicilor guvernamentale provine din vârful Guvernului, care este socialist.

6. Crin Antonescu a fost reconfirmat, recent, la conducerea PNL. Liderului liberal i se reproşează însă o atitudine anti-europeană şi un discurs ultra-naţionalist. Este Antonescu omul de care are nevoie Partidul Naţional Liberal?

Crin Antonescu a dat dovadă că poate ţine în frâu partidul într-o perioadă atât de dificilă. Un discurs acid între două state membre nu înseamnă automat atitudine anti-europeană, iar o atitudine umilă faţă de Bruxelles nu înseamnă pro-europenism. Pe mine personal mă bucură faptul că, în sfârşit, România îşi permite să aibă o atitudine activă, şi nu pasivă în relaţie cu conducerea Uniunii Europene.

7. De ce îl susţine PNL Constanţa pe Antonescu? În 2009 acesta era indezirabil la conducerea partidului, preferat fiind Călin Popescu Tăriceanu.

Nu am fost delegat la Adunarea Generală în care a fost votat Crin Antonescu. Consider că ar fi corect să discutaţi această problemă cu unul dintre delegaţi. Probabil că Biroul Politic Judeţean al PNL a considerat că Antonescu este varianta potrivită în contextul actual.

8. Liderul PDL, Vasile Blaga, declara recent că, în opinia lui, o alianţă între PDL şi PNL ar fi naturală. Credeţi în posibilitatea unei reapropieri între cele două partide?

PDL este un partid al cărui unică doctrină este populismul. Goana după voturi doar de dragul puterii nu ar fi justificabilă pentru un partid cu atâta istorie precum PNL. Sper ca factorul de conducere din PNL să ţină cont de asta şi pe viitor

9. Cum poate fi reconstruită, reformată, redefinită dreapta politică din România?

Doctrina liberală este simplă şi elegantă şi nu necesită o redefinire o dată la zece ani. Pericolul pentru dreapta românească - şi când spun dreapta mă gândesc doar la PNL - este expansiunea rapidă a partidului. Trebuie să ne concentrăm şi pe calitate, nu doar pe cantitate.

10. Liderul PNL Constanţa, deputatul Gheorghe Dragomir, a afirmat recent că PNL-ul a devenit un partid al maselor. Este firesc să se întâmple aşa, în contextul în care vorbim despre un partid istoric, un partid care a fost al elitelor?

PNL a devenit un partid al maselor doar prin prisma creşterii mari în procentaj obţinută în ultimii doi ani; asta nu înseamnă că a avut loc o schimbare în direcţia partidului. Nu văd această creştere ca fiind nefirească.

11. Cum aţi defini relaţia dintre PNL şi PSD Constanţa? Credeţi că liberalii constănţeni ar trebui să fie mai vocali în relaţia cu partenerii lor?

În Consiliul Local Municipal Constanţa liberalii au dovedit deja că nu sunt doar membri pasivi la căruţa USL. Noi am comunicat mereu în şedinţe ce am perceput a fi în neregulă. În mandatul acesta, până acum, a existat o comunicare bună între PSD şi PNL. Sper să rămână aşa până la următoarele alegeri locale.

12. I-aţi reproşat primarului Radu Mazăre, în şedinţa Consiliului Local Constanţa din ianuarie, „lipsa de onestitate în comunicare”. Ce alte reproşuri aveţi, dacă aveţi, la adresa edilului şef?

Pare a fi o perioadă în care primarul Mazăre îşi îndeplineşte activitatea fără mari lacune. Îmi voi comunica reproşurile aşa cum am făcut-o şi până acum, dacă va fi cazul.

13. Ce proiecte aveţi, în calitate de ales local, pentru municipiul Constanţa? Ce aţi schimba în acest oraş?

În prezent, încerc împreună cu Primăria Sectorului 6 Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură Ion Mincu să schiţăm un plan integrat de mobilitate urbană. Deocamdată, nu doresc să intru în detalii, proiectul fiind încă într-un stadiu incipient. Tot ce pot să spun este că această iniţiativă este una de care oraşul are mare nevoie, dacă va continua să se dezvolte în acest ritm. De asemenea, îmi doresc să aducem şi în Constanţa festivalul de stradă Street Delivery. Asta se va întâmpla, probabil, spre sfârşitul verii.