Interviu cu Paul Peniu, preşedintele Academiei Hagi Ianis Hagi pleacă la o cunoscută echipă europeană

 

Echipele Academiei au devenit campioane naţionale la toate categoriile de vârstă, au câştigat multe turnee internaţionale şi alimentează constant cu jucători echipele naţionale juvenile, iar FC Viitorul a urcat an de an în ierarhie. A pornit de la Liga a 3-a, iar în şapte ani, a ajuns să se bată la titlu în Liga 1, cu Gheorghe Hagi antrenor şi cu o evoluţie apreciată de mulţi drept cea mai frumoasă din campionat. În plus, FC Viitorul are şi echipă secundă, la care îşi căleşte tinerii, momentan la Liga a 3-a. Este acest model, al formaţiei de seniori care să îşi tragă seva dintr-o academie puternică, soluţia prin care fotbalul românesc se poate revigora? Ce şanse are FC Viitorul să câştige titlul în România şi ce ar însemna acest succes pentru fotbalul constănţean? Am discutat ieri despre aceste aspecte, dar şi despre altele, cu Paul Peniu, preşedintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi“, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

 

 

 

În momentul de faţă, avem 12 grupe, plus încă două de aspiranţi (începători), copiii având între şase şi 18 ani. Selecţiile încep de la vârsta de şase ani. În prezent, la loturile naţionale de juniori, sunt convocaţi doi fotbalişti la lotul Under-17, cinci jucători la Under-19, iar ieri am primit convocare la lotul Under-18 pentru şase jucători. La celelalte vârste, echipele naţionale ale României nu au în acest moment acţiuni. Dacă îi adăugăm şi pe cei cinci de la lotul divizionar, am putea spune că rămânem fără jucători. 

 

 

Activitatea este în funcţie de categoria de vârstă. Numitorul comun este faptul că dimineaţă se face şcoală, iar după-amiază, antrenament. Dintre cei aproximativ 300 de sportivi, avem peste 60 de jucători care fie sunt din alte localităţi din ţară, fie sunt din localităţi apropiate Constanţei şi sunt internişti, având program de cazare, masă, şcoală, deplasări la şcoală şi antrenament. Grupele foarte mici, de la şase până la zece ani, fac antrenament în această perioadă de iarnă în balonul de la Iaki, restul, în baza de la Ovidiu. 

 

 

Părerea mea este că da, poate fi un model care ar putea fi urmat, cu îmbunătăţiri şi adaptări, de mai multe structuri sportive din ţară. Ar fi o concurenţă benefică fotbalului şi dezvoltării acestuia. Apropo de modelul de succes, trebuie să spun că un rol foarte important în dezvoltarea noastră a avut-o planificarea pe care am făcut-o încă de la înfiinţare, să ne creăm o bază proprie, care este fundamentul desfăşurării activităţii sportive: teren de antrenament, echipament, instructori şi antrenori care se pregătesc în permanenţă pentru activitatea lor. Şi, nu în ultimul rând, o reţea de scouteri în aproape toată ţara. 

 

„Am început să conturăm o identitate a echipei“

 

 

Cele mai importante lucruri au fost disciplina, munca, seriozitatea, perseverenţa şi adaptări permanente la situaţia concretă a fiecărui joc. Prin modelul de exprimare pe care l-am ales încă de când am creat Academia, am stabilit practicarea unui joc ofensiv, generos şi urmarea cu perseverenţă şi îndârjire a proiectului iniţial: promovarea cât mai multor fotbalişti tineri în fotbalul mare. 

 

 

Enorm de mult, pentru că de abia după ce ne-am mutat la Ovidiu am început să conturăm o identitate a echipei, suporteri proprii. Faptul că am jucat majoritatea meciurilor cu un număr mare de spectatori, situaţie cu care nu prea eram obişnuiţi, decât sporadic, ne demonstrează că suntem pe un drum bun şi vrem să continuăm pe această linie, de a atrage cât mai mulţi spectatori. Tocmai în această idee, am hotărât să investim în mărirea capacităţii stadionului. 

 

 

Avem aceleaşi şanse ca toate echipele care se vor califica în play-off. Separarea sau eşalonarea echipelor va depinde de felul în care fiecare formaţie în parte îşi stabileşte strategia, cum reuşeşte să aibă stabilitate financiară, pentru că de aici pornesc toate realizările sau insuccesele. Prin ce se întâmplă în această perioadă de transferuri şi pregătire, personal, am observat că echipa Steaua a făcut achiziţii importante, dar şi celelalte echipe, precum Dinamo, Astra sau Pandurii, vor avea un cuvânt greu de spus. E prima dată când jucăm sistemul play-off şi cred că fiecare meci, chiar dacă e tur-retur, va fi ca o adevărată finală. 

 

Ianis Hagi pleacă în vară 

 

 

Neţinând cont de veniri sau plecări, consider că suntem mai puternici, mai omogeni, cu experienţă în plus şi, lucrul cel mai important (care cred că la celelalte echipe există), nu avem o presiune pusă din partea oricui: conducători, public, care să ne influenţeze negativ exprimarea în teren. Cred că suntem mai experimentaţi, mai puternici şi pe un drum ascendent.   

 

 

Ianis se încadrează în strategia clubului nostru şi, pentru a certifica această strategie, pot da multe exemple de jucători care au promovat: Manea, Mitache, Vână, Casap, Coman etc. sau care se află cu un picior în lotul mare. Sunt foarte mulţi jucători care luptă pentru a-şi îndeplini prima parte a visului, acela de a ajunge la echipa de seniori. Ianis e un jucător foarte tehnic, care loveşte mingea cu ambele picioare, iar lipsurile lui de până acum erau forţa (mai ales în duelurile unu contra unu), aceasta în principal şi din pricina constituţiei fizice pe care o are, dar şi a vârstei. În ultimele şase luni a câştigat ce nu avea până acum. E clară ascensiunea lui Ianis din ultimul timp, pe care foarte mulţi nu o văd sau nu vor să o vadă. Pe plan mental, este un copil puternic şi am mare încredere că are capacitatea să-şi construiască o carieră frumoasă. 

 

 

Da, va merge la echipa italiană Fiorentina.

 

„Un eventual titlu câştigat ar trebui sărbătorit de toţi cei care iubesc fotbalul constănţean“

 

În cazul în care FC Viitorul va ieşi campioană, aţi pus pariu cu cineva sau v-aţi gândit să recurgeţi, dumneavoastră sau altcineva din conducere ori de la echipă, la un gest aparte, prin care să marcaţi această reuşită? Sunt destule exemple. Unii s-au vopsit, alţii s-au tuns zero…

 

Nu ne-am gândit la ceva deosebit. Pariuri nu facem, că nu avem voie, dar o astfel de surpriză, în sensul câştigării titlului, cred că ar trebui sărbătorită de toţi cei care iubesc fotbalul constănţean.

 

 

Cred că o asemenea surpriză, cum o consider în continuare, ca FC Viitorul să iasă campioană, ar duce la analizarea foarte serioasă de către toţi cei care se ocupă de fotbal a fenomenului Academia Hagi, a paşilor făcuţi de noi în realizarea unei performanţe aşa de mari şi a întregului acest ansamblu care a dus până acum la o comportare de multe ori la superlativ în fotbal. La acest subiect vreau să spun că această mare surpriză nu vine de nicăieri, ci dintr-o muncă foarte bine dirijată şi asamblată pe tot ceea ce înseamnă fotbal, un proiect clar, cu mulţi paşi care s-au făcut, având o bază foarte solidă.   

 

 

Cred că aceasta este de acum o problemă individuală, care depinde, aşa cum am mai spus, de foarte mulţi factori. Echipa în ansamblu este cea care i-a propulsat pe aceşti jucători la loturile naţionale, dar realizările şi calităţile individuale sunt determinante în parcursul lor viitor. Mai intervin, ca în orice activitate, şi situaţii neprevăzute, Doamne fereşte de accidentări. Ţine în principal de dorinţa fiecăruia în parte de a se autodepăşi şi de determinarea fiecăruia. Dacă mă gândesc la o perioadă foarte scurtă, orice surpriză poate apărea până la vară. Doar cei care suntem aproape de aceşti copii îi ştim şi le cunoaştem posibilităţile. Mai sunt jucători care nu au apărut încă în ochii presei sau ai suporterilor. Deci, da, cred că mai pot apărea copii de la FC Viitorul în atenţia selecţionerului pentru competiţia din Franţa. 

 

„E incorect să spunem că Cicâldău nu joacă la echipa mare din cauza lui Ianis Hagi“

 

 

 

Cicâldău face parte din categoria jucătorilor foarte talentaţi, iar în momentul de faţă este la lotul naţional, împreună cu alţi patru colegi. Nu este un jucător care a avut şansa să-şi exprime valoarea la nivelul primei echipe din cauza multitudinii de probleme mai puţin prevăzute. Includ aici faptul că a fost căpitanul echipei la Youth League, competiţie deosebit de importantă pentru Academia noastră, este jucătorul care împreună cu colegii săi de aceeaşi vârstă duc greul la echipa a doua şi la juniorii republicani A, dar progresul lui nu va întârzia să apară, deoarece se pregăteşte cu echipa mare, este în cadrul lotului echipei de seniori şi am convingerea că, în scurt timp, va fi un om de bază al echipei noastre. E incorect să spunem că Cicâldău nu joacă la echipa mare din cauza lui Ianis Hagi. Sunt lucruri diferite, posturi diferite şi conjuncturi diferite.   

 

 

Pot să-i transmit celui care este aşa de grăbit în a trage o concluzie că Vână are 20 de ani. Sunt jucători care, la 20 de ani, nu debutează nici la Divizia C, unde ajung la 21 - 22 de ani. Este o problemă de răbdare şi de perseverenţă. Manea împlineşte 19 ani abia în toamnă, deci e foarte tânăr. Dacă cititorul ar deschide puţin ochii să se uite pe vârsta jucătorilor buni şi foarte buni din Liga 1 (care reprezintă o certitudine), ar vedea că majoritatea au peste 24 de ani. Excepţiile sunt excepţii. Nu putem avea numai excepţii, chiar dacă sunt jucători talentaţi, de mare perspectivă. Cel care a făcut remarca de mai sus nu ia în considerare faptul că noi suntem în fotbal de numai şase ani. Aceste pretenţii ar fi fost justificate într-un fel dacă se referea la un club de mare tradiţie în creşterea copiilor şi a juniorilor, cu zeci de ani de istorie. Încă suntem la început. Nu pot promite că Vână, cu tot talentul lui, va ajunge fotbalist. Are multe calităţi, dar, repet, cariera lui depinde de foarte, foarte mulţi factori.   

 

 

Nu ştiu ce vârstă are cel care a pus această întrebare, dar l-aş întreba dacă el, la vârsta de 16 - 17 ani, ţine sau ţinea cont de gusturile în vestimentaţie ale părinţilor. Gusturile nu se discută. Sunt ale fiecăruia în parte. Cred că este mai important să vorbeşti de cineva decât să nu ai despre cine vorbi.

 

Stadion de 8.000 de locuri la Ovidiu

 

În timpul interviului, Paul Peniu a primit de la cititorii noştri următoarele întrebări:

 

 

Da, lui Ianis Hagi i se termină „împrumutul“ şi în vară va pleca la Fiorentina.

 

 

În momentul de faţă, suntem în stadiu avansat cu proiectul pentru mărirea capacităţii stadionului la 8.000 de locuri. Este prima urgenţă. Vrem să forţăm puţin capacitatea, ca să putem juca la Ovidiu eventual primele tururi europene, dacă ne menţinem pe o poziţie fruntaşă în Liga 1. Avem nevoie de o capacitate minimă agreată de UEFA de 7.500 - 8.000 de locuri. Estimez că toate lucrările vor fi finalizate în doi ani. Mă refer la hotel, birouri, restaurant, tot ce mai avem de făcut.

 

Ianis Hagi e deranjat sau îl afectează comentariile răutăcioase ale celor care spun că, dacă nu era fiul lui Hagi, nu juca în Liga 1?

 

Ianis e un copil cu un caracter puternic, poartă numele Hagi şi are capacitatea să treacă peste destul de multe răutăţi care se îndreaptă împotriva lui. E mai puternic decât foarte mulţi copii de vârsta lui în această privinţă.

 

„Câteodată, în cariera ta contează şi câtă apă bei şi când o bei“

 

 

Cauzele pot fi multiple. În niciun caz nu e lipsa de talent. Cei la care se face referire au fost şi sunt jucători talentaţi, dar n-au reuşit până acum pentru că le-a lipsit ceva. Ca să spun ce nu e nici corect şi nici normal, dar, de la o anumită vârstă, când intri în angrenajul fotbalului de performanţă şi de mare performanţă (echipa de seniori sau loturile naţionale), foarte multe lucruri depind numai de tine ca jucător. Câteodată, în cariera ta contează şi câtă apă bei şi când o bei. Este un subiect foarte delicat şi foarte complicat şi ţine de aşa de mulţi factori, încât e greu să faci o regulă generală.

 

Cine credeţi că vor fi jucătorii din Academie care vor ajunge mari fotbalişti? Pariaţi pe unul dintre ei că va câştiga Balonul de Aur? Eu pariez pe Ianis Hagi. Are tot ce îi trebuie în zilele noastre pentru a câştiga Balonul de Aur: talent, inteligenţă, un nume foarte puternic, are şarm, sigur va fi un jucător şi de reclame, e frumos. Dacă o să fie serios şi sănătos, e imposibil să nu ajungă sus de tot.

 

Este foarte greu să visezi la aşa ceva. Asta nu înseamnă însă că nu mi-aş dori cu ardoare acest lucru. Şi, dacă nu visăm, nu are ce să se împlinească.

 

Aveţi dreptate, domnule Peniu, dar în ce priveşte situaţia unui jucător gen Vână, problema e că ei dau vina pe Hagi, că nu le dă şanse, că i se dă credit prea mult lui Ianis, că e fiul lui (de aceea e bine pentru Ianis să plece cât mai repede de la Viitorul) etc. Din păcate pentru ei, se înşală. Vina e doar la ei. Mulţi sunt foarte talentaţi, dar se pierd în momentul în care văd că primesc lunar 1.000 de euro. Iar cazuri gen Vână şi Iancu o să fie şi la cei din grupa 98. Mulţi dintre ei se vor pierde imediat ce vor ajunge să câştige cât de cât ceva bănuţi.

 

Sunt păreri, este părerea cititorului şi nu vreau să o contrazic. Dar cred că, necunoscând personal jucătorii respectivi, se poate şi înşela. Îl pot contrazice numai prin faptul că Vână este un copil inteligent, bine-crescut, care nu şi-a spus ultimul cuvânt, dar este foarte tânăr. Iar dacă mă gândesc că am fost şi eu odată ca el şi ce idealuri şi ţeluri aveam de la viaţă, aş fi mai îngăduitor.

 

Poate ar trebui să se pună mai mult accentul pe educaţie în cadrul Academiei, pentru a evita situaţii gen Iancu. Să fie stopate încă de la 14 ani aceste ieşiri de fiţe, care deja se văd la Alex şi, din păcate (şi îmi pare foarte rău să o spun), la Ianis Hagi. Ianis chiar m-a dezamăgit din acest punct de vedere. Până acum doi ani, era un exemplu de seriozitate şi de modestie, dar, în ultimul an cel puţin, a cam deviat de la mentalitatea tatălui său.

 

Nu ştiu ce informaţii aveţi despre Ianis, dar eu pot spune că, în privinţa educaţiei, facem eforturi pe care, fără falsă modestie, nimeni în ţară nu le face şi, din informaţiile mele, nimeni într-o academie de mare prestigiu din străinătate nu le face. Educaţia ţine primordial de cei şapte ani de acasă, ţine în continuare de părinţi şi de şcoală, iar educaţia fotbalistică ţine de cei care se ocupă de acest lucru. 

 

Bineînţeles, noi suntem români şi vrem, încercăm şi câteodată reuşim să facem mai multe lucruri deodată. Îmi pare rău de impresia pe care o are cititorul despre câţiva jucători de la noi, eu nu am sesizat o lipsă de respect sau de bun-simţ la aceşti copii şi aş dori foarte mult să nu mă înşel.