Gheorghe Dragomir, liderul PNL Constanţa „În municipiul Constanţa, scorul a fost exagerat de scăzut. Nu aş ocoli slaba activitate a Organizaţiei Municipale“

Ce înseamnă pentru PNL Constanţa rezultatul slab de la europarlamentare? Dar noua fuziune cu PDL, în perspectiva alegerilor europarlamentare? Vor reuşi liberalii constănţeni să se repoziţioneze în relaţia cu social-democraţii, foştii parteneri de guvernare? La aceste întrebări a răspuns deputatul Gheorghe Dragomir, liderul PNL Constanţa, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.

Au trecut aproape două săptămâni de la alegerile europarlamentare. Cum sună o analiză la rece referitoare la scorul obţinut de PNL la nivel naţional, în contextul scrutinului din 25 mai?

Clar, un scor sub aşteptări, fără să comentăm acum cauzele, dar le putem aminti. Am atras atenţia, în interiorul partidului, că sunt câteva lucruri de care trebuie să ţinem cont. Le voi menţiona pe cele pe care eu le-am ridicat în timpul şedinţei de Birou Politic Naţional, şi anume: lista pentru europarlamentare nu a fost cea mai nimerită. Nu comentăm valoarea oamenilor care sunt acum sau care erau deja europarlamentari, ci cum anume este privită lista de către alegători. Au fost comentarii şi critici legate de faptul că pe listă se află persoane înrudite. Lucrul acesta a cântărit în balanţă, aducând minusuri listei PNL. De asemenea, un lucru lăudabil, poate pentru cei din Occident, a fost faptul că, în prima parte a listei, au fost foarte multe doamne. Acest lucru nu a fost însă la fel de bine perceput de români, care se apropie mai mult de mentalitatea popoarelor balcanice.
Am atras atenţia asupra faptului că lista trebuie să aibă o locomotivă, pentru că acest aspect place electoratului, el ţine cont de acest lucru. Mai exact, mă refer la propunerea pe care am făcut-o, şi anume ca Mircea Diaconu să fie cap de listă, şi nu pe locul 6, aşa cum fusese iniţial propus, şi, ulterior mai grav a fost faptul că a fost scos definitiv. Chiar dacă erau motive de îngrijorare din cauza problemelor cu ANI şi cu ICCJ.
Colaborarea lungă, de peste doi ani, cu PSD, nu a fost uitată de votanţii liberali, şi va mai lua timp până când vom reuşi să ne apropiem din nou electoratul, ca în anii trecuţi.
 
Dar despre rezultatele de la Constanţa ce ne puteţi spune? Mai ales despre ruşinosul scor obţinut de PNL la nivelul municipiului Constanţa.

La nivel de judeţ, scorul a fost apropiat de cel scontat, mai puţin în zona urbană la nivel de municipii, trend observat la nivelul întregii ţări. În mod special, putem discuta despre municipiul Constanţa unde, într-adevăr, scorul a fost exagerat de scăzut. Aici sunt câteva explicaţii, dintre care aş aminti apropierea de PSD din ultimii ani, lipsa unei activităţi continue a organizaţiei prin faptul că, la ultimele alegeri locale şi parlamentare, partidul nu a avut candidaţi proprii în municipiul Constanţa. De asemenea, o altă explicaţie ar fi scorul foarte mare al fostului coleg Mircea Diaconu, care a luat o bună parte din voturile celor care au optat pentru PNL. Nu aş ocoli slaba activitate a Organizaţiei Municipale.

Vă reproşaţi ceva pentru rezultatele slabe? Dacă nu dumneavoastră personal, atunci cui?

Îmi pare rău pentru faptul că am avut dreptate atunci când am spus că acest USL nu trebuia făcut. Am spus-o în deplin acord cu ceilalţi membri ai Biroului Politic Judeţean, lucru recunoscut şi de conducerea centrală dar, din păcate, mult prea târziu.

Ar fi multe de comentat vizavi de acest subiect. Au fost multe evenimente, în ultimul an, şi măsuri luate de guvernarea din care am făcut parte, ce au nemulţumit electoratul, chiar dacă acestea nu s-au luat şi cu acordul conducerii PNL.
 
Cât de vinovată este fosta conducere naţională a partidului pentru scorul de la europarlamentare?

La alegerile europarlamentare, votul este în mare parte politic şi lista este naţională, fapt pentru care cea mai mare responsabilitate este a echipei centrale.
 
Vă aflaţi, din nou, în faţa unei alianţe politice: fuziunea PNL-PDL. Ce şanse de reuşită daţi acestei fuziuni, în perspectiva alegerilor prezidenţiale?

Alianţele politice de până acum nu au dat rezultate, drept pentru care încrederea cetăţenilor în acestea este scăzută. Tocmai din acest motiv, se pare că o fuziune poate da rezultate mult mai bune. De asemenea, în urma unei fuziuni se va naşte, pentru prima dată în România, un mare partid de dreapta. Într-un singur partid nu pot apărea problemele şi divergenţele ce există în cadrul unei alianţe.

Şansele sunt mari ca această fuziune să aibă loc până la alegerile prezidenţiale. Chiar dacă aceasta, din diferite motive, nu se va înfăptui, cele două partide vor avea sigur un candidat unic şi, ulterior, fuziunea tot va avea loc.

Care credeţi că va fi candidatul dreptei unite la prezidenţiale?

Aşa cum stau lucrurile acum şi din sondajele existente, dar şi din consultarea cetăţenilor cu care ne întâlnim frecvent, cele mai mari şanse le are Klaus Iohannis.
 
Cum aţi defini relaţia acestei drepte „resuscitate“ cu preşedintele Traian Băsescu?

Suntem foarte mulţi din partidele de dreapta care considerăm că vremea lui Traian Băsescu a trecut. Zece ani de politică ai lui Traian Băsescu la cel mai înalt nivel sunt suficienţi pentru România.
 
Concret, care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru punerea la punct a acestei fuziuni dintre PNL şi PDL?

În primul rând, să reuşim să facem compatibile, dacă e posibil, toate echipele, de la toate nivelurile, ale celor două partide. Concomitent, trebuie constituite echipe comune care vor lucra la proiectul politic al partidului care se va naşte în urma acestei fuziuni. Este nevoie de a da deoparte orice divergenţe anterioare, orice conflicte care au existat între cele două partide.

Ce credeţi că se va întâmpla la nivel local în urma fuziunii PNL-PDL în Consiliul Local Municipal Constanţa şi în Consiliul Judeţean?

Din păcate, vom putea reprezenta o forţă abia după alegerile locale din 2016. Deocamdată, numărul mic de consilieri nu ne dă şansa de a ne opune în cadrul şedinţelor de consiliu.
 
În ultimii ani, PNL nu a reuşit să se impună nici în Consiliul Local, nici în Consiliul Judeţean Constanţa. Credeţi că, dată fiind fuziunea partidelor de dreapta, consilierii PNL şi PDL vor avea mai multe de spus?

Ca atitudine, mai mult ca sigur. Din păcate, nu şi din punct de vedere numeric. Mă refer la voturi.
 
Cum comentaţi faptul că, atât timp cât aţi fost la guvernare, PNL Constanţa nu a reuşit să îşi impună un vicepreşedinte în CJC şi un city manager în municipiul Constanţa? Consideraţi că aţi fost păcăliţi de foştii colegi de guvernare?

Am fost, de la bun început, mai mult ca siguri că nu vom obţine aceste funcţii, deoarece am fost printre puţinele filiale care nu s-au înţeles nici măcar sub medierea conducerilor centrale. Conştienţi că vom pierde funcţii ce ne reveneau, nu am acceptat să cedăm candidaturile proprii la funcţia de primar în mai multe administraţii, cum ar fi: Băneasa, Cogealac, Mangalia, unde colegii de alianţă de atunci doreau candidaţi din partea USL, dar membri PSD, noi considerând că şansele cele mai mari le vor avea colegii noştri liberali. Ulterior, s-a adeverit că am avut dreptate şi, pentru că nu am cedat, a fost cea mai înţeleaptă hotărâre.

De ce insistaţi ca directorii liberali care conduc încă instituţiile deconcentrate constănţene să nu demisioneze? Social-democraţii au renunţat la funcţii atunci când s-a pus problema, după ieşirea de la guvernare, în 2009.

Situaţia diferă de la caz la caz, şi anume: cei care ocupă funcţii publice nu şi-au dat demisia niciodată şi nici legea funcţionarului public nu impune, ba din contră, susţine şi garantează aceste funcţii. (Să ne aducem aminte cum o parte dintre colegi au câştigat în instanţă în urma unor demiteri abuzive).
Mai sunt funcţiile ocupate în baza Legii 109 sau în baza unui contract de mandat. Nu li se recomandă demisia din două motive: sunt oameni care ocupă unele posturi în urma unui concurs şi sunt acolo de ani de zile, de dinainte de a începe această guvernare (ITM, Finanţe).