Interviu cu prof. univ. dr. Stoica Lascu Profesori de la „Ovidius” şi „Andrei Şaguna“, la Chişinău, la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Centenar Sfatul Ţării“

În cursul săptămânii trecute (20-22 noiembrie) la Chişinău s-au desfăşurat lucrările unei conferinţe ştiinţifice internaţionale dedicat marcării Centenarului „Sfatului Ţării“, organism legislativ reprezentativ al basarabenilor, ale cărei lucrări s-au inaugurat la 21 noiembrie 1918. Din Constanţa au fost înscrişi cu lucrări conf. univ. dr. Marian Zidaru, de la Universitatea „Andrei Şaguna“ şi prof. univ. dr. Stoica Lascu, preşedinte al Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.

Care au fost organizatorii şi participanţii la Conferinţă?

Prof. univ. dr. Stoica Lascu: Conferinţa a avut drept organizatori prestigioase organisme ştiinţifice şi culturale - Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei (gazdă şi organizator principal: director, conf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru, secretar ştiinţific conf. cerc. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc), Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău (director Valeriu Matei), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova.

Deschiderea Conferinţei, miercuri, 21 noiembrie, a avut loc în sala fostului palat al Sfatului Țării (astăzi - sediul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău), iar lucrările propriu-zise s-au desfăşurat la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM în cadrul următoarelor secțiuni: I.Statul modern român și Basarabia în secolul națiunilor și în anii Marelui Război, II.Românii din teritoriile înstrăinate. Probleme ale mișcării de emancipare politică, națională și culturală din Basarabia în contextul Revoluției ruse, III.Unirea Basarabiei cu România impact și consecințe. Făurirea Marii Uniri: interpretări și dezbateri istoriografice actuale, IV.Perspective de valorizare a educației istorice prin abordarea științifico-metodologică a temei Sfatului Țării în contextul evenimentelor din anii 1917-1918 la orele de Istorie.

La deschidere au fost transmise mai multe mesaje de salut, între care două şi din şi din România - acad. Victor Spinei (din partea Academiei Române), acad Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca) (transmis de către prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al universităţii clujene).

Participanţii la Conferinţă (91 de comunicări) au fost, în primul rând din Republica Moldova şi din România (27 de comunicări), iar câteva lucrări au fost din Lituania, Ucraina şi Rusia. Din cele 91 de comunicări, 27 au fost susţinute de profesori, cercetători şi arhivişti din România - acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti (directorul Institutului „A.D. Xenopol“ din Iaşi), prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean (Universitatea „Petru Maior“ din Târgu-Mureş), cerc. şt. dr. Ovidiu Olar (Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti), conf. univ. dr. Alexandru Ciocîltan (Institutul de Istorie „N. Iorga“), Dumitru Vitcu (Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi), cerc. şt. Ştefan Petrescu (Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti), lect. univ. dr. Adrian-Bogdan Ceobanu (Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi), drd. Iana Bălan (Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi), prof. univ. dr. Ion Giurcă (Universitatea „Hyperion“ din Bucureşti), cerc. şt. pr. dr Constantin Iordan (Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti), Oana Maria Mitu (Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi), lect.univ.dr. Florian Bichir (Universitatea de Stat din Piteşti), prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Universitatea „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti), prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru (Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava), prof. univ. dr. Dumitru Preda (Ministerul Afacerilor Externe), dr. Cătălin Botoşineanu (Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale), prof. univ. dr. Cătălin Turliuc (Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi), cerc. şt. pr. dr. Ion Constantin (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti), prof. univ. dr. Marcela Sălăgean (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca), dr. Vitalie Văratic (Ministerul Afacerilor Externe), prof. univ. dr. Gabriel Moisă (Universitatea din Oradea), cerc .şt. dr. Simion Gheorghiu (Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti), cerc. şt. asoc. dr. Vasile Buga (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti).

Comunicările dumneavoastră, ale reprezentanţilor mediului academic tomitan, ce subiecte au abordat?


Prof. univ. dr. Stoica Lascu: Lucrarea colegului meu, conf. univ. dr. Marian Zidaru (din motive obiective nu a mai putut efectua deplasarea, astfel încât comunicarea am avut cinstea de a o prezenta), a avut drept titlu „Marea Britanie şi acţiunile regimului bolşevic în partea de sud a fostului Imperiu Rus la sfârşitul Marelui Război reflectate în corespondenţa diplomatică britanică“. Iar în ceea ce mă priveşte, am prezentat câteva documente depistate în cercetarea arhivistică de la Londra, de anul trecut, sub titlul „Documente diplomatice britanice despre „Sfatul Ţării” şi situaţia din Basarabia (1918-1919)“. Este de arătat, de asemenea, că la finalul Conferinţei a fost adoptată o Rezoluţie.

În ce a constat conţinutul acesteia?

Prof. univ. dr. Stoica Lascu: În cele cinci puncte ale Rezoluţiei Conferinţei se subliniază semnificaţia constituirii şi a activităţii „Sfatului Ţării“, precum şi măsurile ce ce reclamă a fi luate întru omagierea personalităţilor basarabene ce au făcut posibilă, în urmă cu aproape un secol, Unirea cu Patria-Mumă. Astfel, în punctul trei se arată contextul istoric: „Deşi a activat o perioadă scurtă de timp /21 noiembrie 1917-27 noiembrie 1918), opera Sfatului Ţării este impresionantă. Ea a exercitat o influenţă decisivă asupra destinului istoric al Basarabiei. Într-o primă etapă, la 2 decembrie 1917, prin proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti autonome, atât moldovenii/românii cât şi etniile conlocuitoare din ţinut au fost repuşi în drepturile lor politice, naţionale şi sociale; la o etapă intermediară, prin decizia de proclamare, la 24 ianuarie 1918, a independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti, Basarabia s-a desprins definitiv de fostul imperiu al ţarilor, afirmându-şi plenar dreptul firesc la autodeterminare naţională şi, în fine, prin decizia de unire a Basarabiei cu ţara-mamă, România, votată la 27 martrie/9 aprilie 1918, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812 şi s-au pus bazele integrării ţinutului în viaţa statului naţional român şi, respectiv, în spaţiul european, cu veritabile valori democratice”. 

De asemenea, nu mai puţin relevante şi pline de tâlc şi speranţă sunt consideraţiunile finale: „Participanţii la Conferinţa ştiinţifică internaţională «Sfatul Ţării» îndeamnă autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti să aprecieze aniversarea centenară de la constituirea primului for legislativ al Basarabiei drept o importantă oportunitate de educare în rândul tinerei generaţii a spiritului civic, identităţii naţionale şi conştiinţei istorice, elemente ce ar asigura progresul general al societăţii“.


Sursă foto: Prof. univ. dr. Stoica Lascu