O friză deosebită, cu reprezentarea a patru divinităţi, a fost descoperită la Mangalia (galerie foto)

În zona Cetăţii Callatis, cercetările arheologice sistematice şi preventive au scos la suprafaţă numeroase artefacte antice de o importanţă deosebită pentru istoria Dobrogei. În urmă cu 12 ani, cu ocazia unei cercetări arheologice preventive, am descoperit o friză din marmură cu reprezentarea a patru divinităţi, datată în perioada elenistică, o piesă foarte rară pentru spaţiul dobrogean.
 
În arhitectura clasică, friza reprezintă acea parte a antablamentului (element de arhitectură care susţine acoperişul), cuprinsă între arhitravă şi cornişă, pe care meşterii cioplitori în piatră o împodobeau cu picturi, basoreliefuri, caneluri şi altele. Celelalte frize care au mai apărut la Mangalia sunt ornamentate în general cu triglife (trei creste în relief) ce separă metopele (spaţiul destinat decorării).
 
În primăvara anului 2005, împreună cu dr. Ion Pâslaru şi dr. Mihai Ionescu, am desfăşurat cercetări arheologice pe strada Oituz din Mangalia, prilejuite de construcţia unui imobil. Cercetările noastre au dus la descoperirea a numeroase materiale arheologice datate în perioadele elenistică şi romană, iar rezultatele cercetărilor le-am publicat în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România“, în revista ştiinţifică „Pontica“ şi în volumul de studii intitulat „Kallatida“.
 
Cercetările le-am realizat în cartierul elenistic din zona extramuros a oraşului Callatis. Terenul fusese afectat de săpăturile realizate în perioada anilor 1989-1992, dar precizez că vechile cercetări arheologice nu au ajuns până la nivelul antic de călcare. Astfel, am descoperit: mai multe locuinţe elenistice, pavaje, o piaţetă, trei fântâni antice, gropi menajere, fragmente litice prelucrate, obiecte din bronz şi fier şi foarte multă ceramică reprezentând fragmente de vase, amfore, statuete ceramice de tip „Tanagra“ şi multe altele.
 
Printre aceste materiale arheologice am descoperit şi un fragment de friză din marmură, pe care sunt sculptate patru zeităţi, astfel de artefacte fiind foarte rare. Theofil Sauciuc-Săveanu a publicat, în anul 1924, o friză asemănătoare, dar pe care erau sculptate doar două zeităţi. El le-a identificat ca fiind Zeus şi Atena. Alte frize cu reprezentări de divinităţi au mai fost descoperite la Histria, Tomis şi Dionysopolis. Trebuie subliniat însă că stilul de reprezentare al acestor frize este diferit de cel de pe friza descoperită de noi, zeităţile fiind sculptate la o distanţă destul de mare între ele şi nu într-o compoziţie compactă.
 
Alături de fragmentul sculptat în marmură, au mai apărut: o bază de coloană, fragmente litice prelucrate şi numeroase fragmente ceramice elenistice. Friza fusese refolosită ca un simplu fragment de piatră într-o construcţie din perioada romană. Ceramica datată în perioada romană, descoperită în perimetrul frizei, constă în vase de import şi ceramică locală.
 
Dimensiunile frizei sunt următoarele: 56 cm lungime, 12 cm lăţime şi 42 cm înălţime. Marginile superioară şi inferioară sunt rotunjite şi au lăţimea de 3 cm. Friza este foarte bine şlefuită, astfel că urmele uneltelor folosite sunt insesizabile. Trei dintre zeităţile sculptate pe friză sunt în picioare şi una este aşezată. Personajele din centru sunt situate faţă în faţă şi sugerează o discuţie, iar cele de pe margine (un personaj feminin în stânga şi unul masculin în dreapta) sunt şi ele prezente la conversaţie.
 
În partea stângă a frizei se află Atena, zeiţa înţelepciunii, înfăţişată împreună cu atributele sale: lancea, scutul şi coiful. Atena era una dintre cele mai mari divinităţi ale mitologiei greceşti, motiv pentru care a fost desemnată zeiţa tutelară a cetăţii Atena.

 
Următorul personaj este Afrodita, zeiţa iubirii şi a frumuseţii. Ea este reliefată întoarsă către următorul personaj, fiind cu acesta într-o conversaţie. Cu mâna dreaptă strânge mâna interlocutoarei, iar mâna stângă este ridicată.
 
A treia zeitate este Hera, zeiţa căsniciei, a căminului şi a femeilor căsătorite, sora şi soţia lui Zeus, regina zeilor şi a oamenilor. Hera este aşezată pe o piatră de formă ovoidală, iar în mâna stângă ţine o lance.
 
Ultimul personaj este un zeu stând în picioare, cu pieptul dezgolit, pe care noi l-am identificat ca fiind Poseidon, stăpânul mării, fratele lui Zeus şi al Herei. Figura sa de pe friza descoperită la Mangalia seamănă cu statuia lui Poseidon din insula Melos.
 
Friza poate fi datată în secolele III - II a.Chr. Ea a făcut parte dintr-o construcţie elenistică, după care, în perioada romană, a fost spartă şi refolosită într-o altă construcţie. Chipurile zeităţilor au fost distruse intenţionat în vremea în care creştinismul pătrunsese şi în zona Dobrogei.
 

Printre fragmentele de ceramică elenistică descoperite alături de friză este şi unul produs în Paros, datat în secolele III-II a.Chr., iar printre cele de vase de import, din perioada romană, sunt şi vase realizate în secolul al II-lea p.Chr., ce provin din centrele sud-dunărene. Ceramica locală, datată în secolul al II-lea p. Chr., este reprezentată de fragmente de vase de diferite categorii: castroane, oale, străchini, platouri, căni, ulcioare şi cupe.
 
În prezent, friza cu reprezentări de divinităţi este expusă în clădirea Muzeului de Arheologie din Mangalia şi poate fi admirată de toţi cei interesaţi de istoria antică a Dobrogei. În perimetrul în care a fost descoperită friza s-a construit o clădire care păstrează, în subsol, câteva ziduri şi una dintre fântânile antice. Acestea pot fi văzute la adresa din strada Oituz nr. 18, în imediata apropiere a Colegiului Economic Mangalia.

Despre Sorin Marcel Colesniuc 

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului de Arheologie „Callatis“ din cadrul Complexului Cultural „Callatis“ Mangalia, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, specializarea Securitate şi Diplomaţie. 

Citeşte şi: 

Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie
  
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
Papirusul antic descoperit la Mangalia, un artefact unic în România (galerie foto)