Acuzaţii grave la adresa medicilor Calvarul unei femei din Constanţa care nu a vrut decât să aibă un copil

Copiii sunt, cel mai adesea, o binecuvântare pentru suflet, înfrumuseţând în mod incomparabil viaţa părinţilor şi a tuturor celor din jur, spune o vorbă din popor. Din nefericire, există şi oameni care trebuie să lupte pentru binecuvântarea de a fi părinte. Mai trist este însă când încercările disperate ale acestora nu se concretizează, când la mijloc sunt speranţe deşarte, când dezamăgirile sunt mari, iar printre vinovaţii pentru toată drama se numără, în opinia celor care îşi doresc copii, medicii care i-ar fi amăgit că ar putea deveni, cândva, părinţi.
 
O constănţeancă se luptă în tribunal, din 2014, cu spitalul ce ar fi trebuit să o ajute în demersurile de a deveni părinte, dar care, în schimb, potrivit propriilor afirmaţii, ar fi încercat să îşi acopere propriile greşeli, trăgând de timp şi aşteptând ca pacienta să intre la menopauză. Reprezentanţii unităţii medicale au respins însă orice acuzaţie de malpraxis.

La pomul lăudat…

De ani buni, o femeie din Constanţa îşi petrece timpul prin instanţele de judecată, unde încearcă să îşi găsească dreptatea în lupta cu o reputată clinică de fertilizare din capitală. Până în momentul de faţă însă, dosarele sunt plimbate între instanţe, fără un deznodământ clar, singura certitudine a femeii fiind că încă nu a devenit mămică, iar timpul trece în defavoarea sa. Procesele continuă şi în prezent.
 
Din actele depuse la numeroasele dosare ale cauzei a reieşit faptul că, timp de patru ani, speranţele femeii şi ale soţului de a putea deveni părinţi au prins viaţă şi au fost întreţinute în cadrul procedurilor urmate la clinica în discuţie. Ulterior însă, potrivit reclamaţiilor femeii, medicii ar fi încercat să îşi acopere neputinţa şi greşelile trăgând de timp şi aşteptând ca ea să intre la menopauză.

Patru ani de tratamente

Concret, într-unul dintre procesele pe care le-a deschis reclamanta, aceasta le-a cerut judecătorilor constănţeni să oblige spitalul în discuţie „să interpreteze analizele hormonale şi să ceară reluarea procedurii FIV corecte şi complete“, după cum se arată în cererea de chemare în judecată.
 
Mai exact, femeia a povestit că, în perioada 2008 - 2012, „a urmat tratamente medicale constând în proceduri de fertilizare in vitro, nefinalizate, tratamente care au necesitat analize medicale pentru ambii soţi, medicamentele necesare acestor proceduri şi care au implicat realizarea unor deplasări pe ruta Bucureşti - Constanţa şi în Ungaria, cazare, dar şi serviciile unui traducător, fără însă a i se pune la dispoziţie lista cu preţurile FIV (n.r. fertilizare in vitro)“.
 
Mai trist este faptul că, potrivit afirmaţiilor femeii în discuţie, spitalul ar fi greşit undeva în toată această procedură şi medicii ar fi încercat ulterior să îşi ascundă greşeala, aşteptând ca femeia să intre la menopauză.

Refuzul interpretării rezultatelor

În cererile adresate instanţei de judecată, reclamanta a mai scris că „tratamentele medicale primite şi procedura FIV nr. 4 au fost consecinţa unui malpraxis, medicul încercând prin tratamentul incomplet pe care i l-a descris să acopere acest malpraxis, sperând ca reclamanta să intre la menopauză până la refacerea analizelor hormonale“.
 
Femeia a mai spus că a refăcut analizele, dar, „pentru că a fost tratată cu dispreţ şi i-a fost teamă că vor fi măsluite analizele următoare, a plecat în Ungaria, pentru refacerea analizelor hormonale, însă spitalul refuză interpretarea acestora“. Aşa că femeia le-a cerut judecătorilor să îi oblige pe medici să îi interpreteze rezultatele.
 
Din nefericire, nici la instanţă nu a găsit sprijinul căutat, întrucât legile mai mult sau mai puţin întortocheate ale statului au dus la amânarea pronunţării unei soluţii. Mai exact, judecătorii de la Tribunal au ajuns la concluzia că o altă instanţă ar fi de drept competentă să soluţioneze acest litigiu şi au trimis dosarul la Bucureşti, la Judecătoria Sectorului 6.

Malpraxis sau nu prea?

Într-un alt proces intentat de femeie tot spitalului, pentru aceleaşi fapte, dar în care aceasta solicita să fie despăgubită de către clinică pentru toate cele îndurate, judecătorii au ajuns la concluzia că nu au fost respectate toate procedurile.
 
„În principiu“, au arătat judecătorii, „situaţia de fapt descrisă de reclamantă în cererea sa denotă o acuzaţie de malpraxis din partea medicilor spitalului pârât, în legătură cu care sunt de urmat alte căi speciale, printre care şi eventualitatea săvârşirii unei infracţiuni“. Însă spitalul dat în judecată este de altă părere: „Pârâtul apreciază, în urma unei analize a Consiliului Medical, că nu există o situaţie de malpraxis, ceea ce, în esenţă, reprezintă o opinie ce nu împiedică pe reclamantă să acţioneze după cum doreşte, în sensul iniţierii procedurilor de stabilire a unei situaţii de malpraxis (putând să se adreseze Colegiului Medicilor în acest sens, organelor de urmărire penală), fără a fi împiedicată în vreun fel de opinia emisă de pârât“.

Dreptate căutată pe alte căi

Cu alte cuvinte, spitalul a respins acuzaţiile de malpraxis aduse de constănţeancă, însă instanţa a stabilit faptul că femeia se poate adresa Colegiului Medicilor ori procurorilor pentru a se lămuri dacă este sau nu vorba despre malpraxis. Aceasta a însemnat însă că deznodământul dramei prin care trece femeia nu a fost pronunţat nici în cadrul acestui proces, iar femeii i-a rămas doar varianta de a încerca să îşi găsească dreptatea pe alte căi.