Cererea privind schimbarea Justiţiei din România, la ÎCCJ. Urmează primul termen

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României vor stabili, în perioada următoare, primul termen în dosarul în care este solicitată anularea celebrei Ordonanţei nr. 14, care a abrogat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. Conform portalului instanţelor de judecată, cauza se află în procedură de filtru. Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior. Oricare va fi decizia ÎCCJ, aceasta va fi definitivă.
 
OUG 13/2017 prevedea, printre altele, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă“.
 
Tot OUG 13/2017 mai prevedea că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă“.
 
În contextul OUG 13, în numeroase judeţe din România, sute de mii de cetăţeni au protestat de-a lungul mai multor zile.
 
La rândul lor, oficiali ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au informat că „prevederile Ordonanţei de Urgenţă“, dacă aceasta intră în vigoare, „favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie“.
 
În plus, de aceste prevederi vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la: introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu - 200.000 de lei - prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată (limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate); scăderea termenului de prescriere a faptelor la cinci ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu (pedeapsa scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea).
 
Prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia «dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative», sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, să aprobe sau să adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor“, mai arată DNA.