Preţul gigacaloriei, Cazinoul şi spaţiile verzi - teme primordiale în cursa pentru Primăria Constanţa

Proximele alegeri locale readuc în atenţie câteva probleme delicate şi importante pentru Constanţa. Fără îndoială, toţi sau aproape toţi candidaţii la mandatul de primar al municipiului Constanţa vor pune accentul pe ele, de vreme ce reprezintă mize cu greutate. Este vorba despre preţul gigacaloriei suportat de constănţeni, despre reabilitarea Cazinoului din Constanţa şi despre lipsa spaţiilor verzi din oraş, în condiţiile în care, la ora actuală, continuă ridicarea de clădiri pe orice petic de iarbă. Sigur, abordarea acestor probleme şi eventuala propunere a unor soluţii pentru rezolvarea lor nu garantează, sub nicio formă, succesul vreunuia dintre candidaţi. Cu atât mai mult cu cât aceştia din urmă se vor agăţa de orice posibil subiect în campania electorală, pentru a-şi promova cumva programele.
 
Preţul uriaş al gigacaloriei suportat de constănţeni a constituit, în ultimele campanii electorale pentru Primăria Constanţa, un laitmotiv. Radu Mazăre, fostul primar PSD al Constanţei, a promis în nenumărate rânduri, soluţii pentru rezolvarea acestei probleme, soluţii care, timpul a demonstrat-o, fie nu au fost realiste, fie pur şi simplu nu s-au concretizat, din diverse motive. De amintit este faptul că, în campania electorală pentru alegerile locale din 2012, fostul edil-şef apărea pe panourile din Constanţa îmbrăcat în veşnica ţinută de inspiraţie militară şi purtând tradiţionala beretă roşie alături de mesajul „Un nou CET, o gigacalorie mai ieftină”. Evident, Constanţa nu are nici până la acest moment un nou CET, iar preţul gigacaloriei pentru populaţie este şi acum împovărător, cu mult peste cel din alte mari oraşe ale ţării. Concret, persoane cu venituri de 1.500 de lei suportă, în sezonul rece, o factură la întreţinere de 1.200 de lei, ceea ce sfidează efectiv bunul simţ.

„Să găsim soluţii astfel încât să reducem preţul la gigacalorie“

La ora actuală, municipalitatea face demersuri pentru preluarea CET-ului, dar contextul este destul de delicat. În luna martie a acestui an, Decebal Făgădău, acum primar interimar al Constanţei, declara că CET-ul va fi preluat de Consiliul Local Municipal doar dacă proiectul de divizare a CET în cele trei societăţi - CET Constanţa, CET Bucureşti şi CET Titan - va fi corectat. De asemenea, primarul interimar anunţa atunci că administraţia publică locală constănţeană a atacat în instanţă actul de divizare. „Urmare a divizării din CET în trei alte societăţi - CET Constanţa, CET Bucureşti, CET Titan -, municipiului Constanţa am considerat că i-au fost repartizate în mod injust nişte datorii care nu ne aparţineau. Tocmai de aceea, am atacat actul de divizare, dar totodată am statuat că, în condiţiile în care aceste mici neconformităţi sunt remediate, Consiliul Local e de acord să preia CET-ul, să-l integreze alături de RADET într-un sistem centralizat şi ulterior să găsim soluţii astfel încât să reducem preţul la gigacalorie“, explica Decebal Făgădău în urmă cu patru luni. Tot atunci, acesta menţiona că nu cunoaşte provenienţa acestor datorii, care se ridică la impresionanta sumă de 40 de milioane de euro (!), dar sublinia că datoriile nu au fost generate „din activitatea de producere şi distribuţie a agentului termic pe raza municipiului Constanţa“.

Aşadar, acesta este contextual actual în care se discută despre CET în Constanţa. De soarta sa depinde eventuala modificare a preţului gigacaloriei, modificare pe care, aşa cum am menţionat deja, candidaţii vor bate monedă.

„Cazinoul, această bijuterie a noastră“

La începutul anului trecut, constănţenii primeau, odată cu plicul cu hârtiile legate de taxele şi impozitele locale, şi o scrisoare de fostul primar Radu Mazăre. În stilul caracteristic, fostul social-democrat promitea… marea cu sarea: „iniţierea proiectului de realizare a 87 de locuri de joacă revoluţionare în spaţiile deja existente şi crearea altora noi“, un revelion organizat în stradă, „aşa cum n-a văzut Parisul“, dar şi reabilitarea clădirii emblematice a Constanţei. „Să ştii că situaţia Cazinoului mă preocupă foarte serios şi că încerc în permanenţă găsirea unei soluţii. Îţi promit că, într-un fel sau altul, voi reabilita această bijuterie a noastră cu fonduri europene sau cu investiţii private”, promitea fostul primar. Atât de preocupat a fost Mazăre, de-a lungul mandatelor sale, de reabilitarea Cazinoului, încât imobilul a ajuns, astăzi, o desăvârşită ruină, la care localnicilor le este fie ruşină, fie milă să se uite. Niciuna dintre soluţiile avansate, in timp, de Mazăre, nu s-a concretizat.

După ce a fost temă predilectă de campanie pentru Mazăre, după ce nici Ministerul Culturii, nici Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe vremea în care era condus de Elena Udrea, nu au dat nici doi bani pe acest imobil - deşi se află pe lista monumentelor de interes national -, Cazinoul din Constanţa a fost preluat, în toamna anului trecut, înainte de alegerile prezidenţiale, de Compania Naţională de Investiţii (CNI). CNI s-a angajat să reabiliteze clădirea-simbol a Constanţei, lucrările ridicându-se la 31.608.903 lei. Parterul o să prevadă o expoziţie permanentă ce va reda istoria îndrăgitului edificiu al Constanţei şi o sală de conferinţe. Separat, va funcţiona o cafenea, iar la etaj va fi o sală de spectacole. Lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor, deci în plin an electoral.
În luna mai a acestui an, CNI a lansat o procedură de licitaţie publică pentru atribuirea contractului „Întocmirea fazelor de proiectare PT+DTAC+DE, asistență tehnică a proiectantului și execuție lucrări aferente obiectivului de investiție «Consolidare şi restaurare Cazino Constanța»“. Pentru a-şi adjudeca acest contract, cinci agenţi economici au depus oferte.
Mai multe detalii despre aceste firme puteţi afla citind materialul „Firme cu «antecedente» în restaurarea monumentelor. Totul despre cele cinci oferte care au «atacat» Cazinoul Constanţa (document)“.

Parcul, o instituţie publică 

Aşa cum am menţionat şi în altă ediţie, parcurile, spaţiile verzi din Constanţa trebuie să reprezinte o adevărată instituţie publică, una care să nu fie decimată, ciopârţită, „asasinată“ în virtutea niciunor interese imobiliare. Deşi ridicarea, cu ani în urmă, a City Park Mall, pe un teren retrocedat, în Parcul Tăbăcărie, prin diminuarea considerabilă a acestuia din urmă, i-a scandalizat pe constănţeni, care au protestat în stradă pe marginea acestui subiect, de atunci şi până la momentul actual, pe spaţiile verzi din Constanţa construirea de imobile a continuat într-un ritm alert. Lucru realizat, desigur, cu girul administraţiei publie locale.

În prezent, politicienii mari mari şi mai mici ai Constanţei se bat cu pumnul în piept ori de câte ori vine vorba despre distrugerea vreunui petic de spaţiu verde din Constanţa. Cu toţii stau însă mai prost la capitolul soluţii viabile. Prin urmare, va fi interesant de urmărit în ce măsură protejarea parcurilor, a spaţiilor verzi din Constanţa va deveni o politică sine qua non pentru candidaţii la Primăria Constanţa şi, mai ales, dacă această politică va avea caracter pur electoral sau dacă, din contră, va deveni un crez asumat.