Creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Spiridon Ce este interzis a se face în această mare zi
Creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Spiridon: Ce este interzis a se face în această mare zi
12 Dec, 2013 00:00
ZIUA de Constanta
7517
Marime text
Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc azi, 12 decembrie, pe Sfântul Spiridon, episcop al Trimitundei, mare făcător de minuni, singurul sfânt care îşi părăseşte racla, pentru a veni de grabă în ajutorul oamenilor.
Sfântul Spiridon al Trimitundei, făcătorul de minuni, s-a născut în jurul anului 270, în localitatea Askia, situată în insula Cipru, într-o familie de oameni simpli. În tinereţe, el a fost păstor; s-a căsătorit şi a avut o fiică pe nume Irina. După moartea timpurie a soţiei, Spiridon şi-a crescut singur copila; mai târziu, când şi aceasta a trecut la viaţa veşnică, Spiridon a îmbrăcat haina monahală, urcând treptele ierarhiei până la demnitatea de episcop. După rânduirea lui în funcţia de episcop al Trimitundei, Spiridon şi-a închinat viaţa întrajutorării săracilor şi bolnavilor, devenind şi păstorul lor spiritual. În tot acest timp, el n-a abandonat meseria din tinereţe. Pentru credinţa în Hristos, în timpul împăratului roman Maximian, Spiridon a fost arestat, schingiuit şi exilat, fiind obligat să muncească într-o salină, multă vreme. În timpul Sinodului Ecumenic de la Niceea din anul 325, convocat de Împăratul Constantin cel Mare, episcopul Spiridon s-a dovedit un fervent apărător al dreptei credinţe, împotriva ereticilor lui Arie, care luptau împotriva Sfintei Treimi. Atunci, el a făcut în faţa asistenţei o demonstraţie uluitoare: a luat în mână o cărămidă, a făcut deasupra ei semnul crucii, spunând : „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin". Strângând-o în mână, cărămida s-a descompus în cele trei elemente componente: în foc, în apă, care s-a scurs pe podea şi în pământ, care a rămas în palma sfântului. Spiridon a demonstrat că, aşa cum cele trei elemente componente din care este alcătuită cărămida pot exista într-unul, la fel şi Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt pot fi Trei şi Unul în acelaşi timp. Astfel, a demonstrat Sfântul Spiridon existenţa Sfintei Treimi. Odată cu moartea prigonitorilor săi, Sfântul Spiridon a scăpat de exil. O parte însemnată din viaţă, Sfântul Spiridon a petrecut-o în Cipru, şi tot aici a trecut la cele veşnice la vârsta de 78 de ani, în anul 348. Sfântul a fost îngropat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Trimitunda. În timp, pentru a fi ocrotite, moaştele sale au fost mutate de ciprioţi în Serbia, apoi în insula Corfu din Grecia, unde se odihnesc şi astăzi.
Pleacă din raclă în lume
Părinţii slujitori din preajma raclei unde se odihnesc Sfintele sale Moaşte au observat că Sfântul Spiridon pleacă din raclă în lume, acolo unde este chemat prin rugăciune fierbinte de oamenii necăjiţi. Când Sfântul revine în raclă, moaştele sunt calde şi prăfuite, spun martorii oculari. Pentru aceste minuni, în ziua de prăznuire a Sfântului călător, pe 12 decembrie, în Catedrala unde sunt adăpostite moaştele sale, preoţii împlinesc ritualul schimbării hainelor prăfuite şi încălţămintei tocite. Când insula Corfu a aparţinut veneţienilor, catolici prin credinţa lor, aceştia au vrut să-i mulţumească Sfântului pentru ajutorul dăruit şi i-au schimbat hainele modeste, cu alte veşminte cusute cu fire de aur; Sfântului nu i-au plăcut acele veşminte scumpe; de aceea, peste noapte, el s-a îmbrăcat cu hainele sale arhiereşti, iar cele scumpe au fost găsite lângă raclă.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Sfântul Spiridon vine la patul bolnavilor care-i cer ajutorul, rugându-l cu credinţă să-i vindece. De la sărbătoarea Sfântului Spiridon, ziua începe să crească. Sfântul Spiridon este patronul cizmarilor, cojocarilor şi olarilor, care-l cinstesc prin petreceri şi prin voie bună, fără excese bahice. Pentru sănătatea întregii familii, pentru câştig şi pentru spor în casă, în ziua praznicului nu se prestează munci în gospodărie: nu se coase, nu se spală rufe şi gospodinele nu face curăţenie. În mediul rural nu se înjugă vitele pentru că este rău de pagubă. În această zi şi animalelor de tracţiune li se dă să mănânce fânul din mână. Cele mai multe minuni de vindecare se petrec în bisericile şi în spitalele care poartă hramul Sfântului Spiridon. În ziua praznicului, bătrânii amintesc tinerilor cât de importantă este această sărbătoare pentru fiecare credincios; ei se roagă şi-i cer Sfântului ca din gospodăria respectivă Sfântul Spiridon să alunge boala şi să nu se nască monştri: copii cu malformaţii, vite cu două capete.
Sfântul Spiridon al Trimitundei, făcătorul de minuni, s-a născut în jurul anului 270, în localitatea Askia, situată în insula Cipru, într-o familie de oameni simpli. În tinereţe, el a fost păstor; s-a căsătorit şi a avut o fiică pe nume Irina. După moartea timpurie a soţiei, Spiridon şi-a crescut singur copila; mai târziu, când şi aceasta a trecut la viaţa veşnică, Spiridon a îmbrăcat haina monahală, urcând treptele ierarhiei până la demnitatea de episcop. După rânduirea lui în funcţia de episcop al Trimitundei, Spiridon şi-a închinat viaţa întrajutorării săracilor şi bolnavilor, devenind şi păstorul lor spiritual. În tot acest timp, el n-a abandonat meseria din tinereţe. Pentru credinţa în Hristos, în timpul împăratului roman Maximian, Spiridon a fost arestat, schingiuit şi exilat, fiind obligat să muncească într-o salină, multă vreme. În timpul Sinodului Ecumenic de la Niceea din anul 325, convocat de Împăratul Constantin cel Mare, episcopul Spiridon s-a dovedit un fervent apărător al dreptei credinţe, împotriva ereticilor lui Arie, care luptau împotriva Sfintei Treimi. Atunci, el a făcut în faţa asistenţei o demonstraţie uluitoare: a luat în mână o cărămidă, a făcut deasupra ei semnul crucii, spunând : „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin". Strângând-o în mână, cărămida s-a descompus în cele trei elemente componente: în foc, în apă, care s-a scurs pe podea şi în pământ, care a rămas în palma sfântului. Spiridon a demonstrat că, aşa cum cele trei elemente componente din care este alcătuită cărămida pot exista într-unul, la fel şi Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt pot fi Trei şi Unul în acelaşi timp. Astfel, a demonstrat Sfântul Spiridon existenţa Sfintei Treimi. Odată cu moartea prigonitorilor săi, Sfântul Spiridon a scăpat de exil. O parte însemnată din viaţă, Sfântul Spiridon a petrecut-o în Cipru, şi tot aici a trecut la cele veşnice la vârsta de 78 de ani, în anul 348. Sfântul a fost îngropat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Trimitunda. În timp, pentru a fi ocrotite, moaştele sale au fost mutate de ciprioţi în Serbia, apoi în insula Corfu din Grecia, unde se odihnesc şi astăzi.
Pleacă din raclă în lume
Părinţii slujitori din preajma raclei unde se odihnesc Sfintele sale Moaşte au observat că Sfântul Spiridon pleacă din raclă în lume, acolo unde este chemat prin rugăciune fierbinte de oamenii necăjiţi. Când Sfântul revine în raclă, moaştele sunt calde şi prăfuite, spun martorii oculari. Pentru aceste minuni, în ziua de prăznuire a Sfântului călător, pe 12 decembrie, în Catedrala unde sunt adăpostite moaştele sale, preoţii împlinesc ritualul schimbării hainelor prăfuite şi încălţămintei tocite. Când insula Corfu a aparţinut veneţienilor, catolici prin credinţa lor, aceştia au vrut să-i mulţumească Sfântului pentru ajutorul dăruit şi i-au schimbat hainele modeste, cu alte veşminte cusute cu fire de aur; Sfântului nu i-au plăcut acele veşminte scumpe; de aceea, peste noapte, el s-a îmbrăcat cu hainele sale arhiereşti, iar cele scumpe au fost găsite lângă raclă.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Sfântul Spiridon vine la patul bolnavilor care-i cer ajutorul, rugându-l cu credinţă să-i vindece. De la sărbătoarea Sfântului Spiridon, ziua începe să crească. Sfântul Spiridon este patronul cizmarilor, cojocarilor şi olarilor, care-l cinstesc prin petreceri şi prin voie bună, fără excese bahice. Pentru sănătatea întregii familii, pentru câştig şi pentru spor în casă, în ziua praznicului nu se prestează munci în gospodărie: nu se coase, nu se spală rufe şi gospodinele nu face curăţenie. În mediul rural nu se înjugă vitele pentru că este rău de pagubă. În această zi şi animalelor de tracţiune li se dă să mănânce fânul din mână. Cele mai multe minuni de vindecare se petrec în bisericile şi în spitalele care poartă hramul Sfântului Spiridon. În ziua praznicului, bătrânii amintesc tinerilor cât de importantă este această sărbătoare pentru fiecare credincios; ei se roagă şi-i cer Sfântului ca din gospodăria respectivă Sfântul Spiridon să alunge boala şi să nu se nască monştri: copii cu malformaţii, vite cu două capete.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii