Geamiile-monument din Dobrogea Cea mai veche, Esmahan Sultan, are 493 de ani, iar Moscheea Carol I este unică din punct de vedere arhitectural (galerie foto)

În România, conform informaţiilor publicate pe site-ul Muftiatului Cultului Musulman, trăiesc peste 70.000 de musulmani, dintre care 85% se află în judeţul Constanţa, 12% - în judeţul Tulcea, iar restul în Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Severin. Lăcaşurile musulmane de rugăciune din România sunt de două categorii: geamia (moscheea) şi mesgidul. În total, există 77 lăcaşuri de cult, dintre care 74 de geamii şi trei mesgiduri. Tot de pe pagina de internet a Muftiatului Cultului Musulman din România, aflăm şi care sunt geamiile-monument din Dobrogea: Geamia Esmahan Sultan din Mangalia (1520), Geamia Gazi Ali Paşa din Babadag (1610), Geamia Hunkiar din Constanţa (1869), Geamia Sultanului Abdűlaziz din Tulcea (1865), Insula Ada Kale (1799 - scufundată în 1970), Mormântul lui Sari Saltuk Dede din Babadag (1297), Moscheea Mare Carol I din Constanţa (1910).
 
În oraşul Mangalia se află geamia Esmahan Sultan (1520), una dintre cele mai vechi din România, având o bogată tradiţie istorică, religioasă şi culturală. Geamia a fost ctitorită de Esma-Han, fiica sultanului Selim al-II-lea, şi dată în folosinţă în anul 1525. Este un monument de arhitectură în stil maur, având un stil aparte faţă de construcţiile de cult turceşti din Dobrogea, intrarea în geamie fiind precedată de o verandă acoperită. Construcţia este făcută din piatră cioplită. Lăcaşul de cult este înconjurat de un cimitir musulman, în care au fost înhumate personalităţile vremii. Geamia, care poate găzdui până la 200 de credincioşi, şi cimitirul care o înconjoară au fost reabilitate sub îndrumarea Muftiatului Cultului Musulman din România. Intenţia principală a acestor intervenţii profesioniste a fost ca, din punct de vedere arhitectural, lăcaşul de cult să aibă o imagine cât mai apropiată de cea iniţială, din anii 1590, în acest sens îndepărtându-se toate modificările şi cosmetizările realizate în timp.

Geamia Gazi Ali Pasa din Babadag
 
Situată pe şoseaua principală ce leagă Tulcea de Constanţa şi amplasată în centrul oraşului Babadag, geamia Gazi Ali Paşa a fost construită în anul 1610. Curtea lăcaşului mai cuprinde casa parohială, dar şi mormântul în care se odihneşte ctitorul său. Lângă verandă se află locul de abdest sau abluţiune (spălare ritualică a trupului, pentru purificare), a cărui alimentare se face prin captarea unui izvor natural.
În 1999, au fost finalizate lucrările de restaurare a lăcaşului de cult, prin contribuţia Ministerului Culturii şi a preşedintelui Republicii Turcia, Süleyman Demirel. Geamia a fost construită în timpul domniei sultanului Mehmet al III-lea, în anii 1610, iar în timpul războiului ruso-turc din 1876, a trecut printr-un incendiu, acoperişul şi plafonul fiind modificate ulterior. De asemenea, în părţile laterale ale clădirii au fost deschise uşi suplimentare şi a fost construit un nou minaret. Geamia a funcţionat ca muzeu până în 1989, iar în 1990 au început lucrările de restaurare. În partea de răsărit a lăcaşului, se găseşte monumentul funerar al lui Gazi Ali Paşa. Fiind o construcţie hexagonală, partea superioară a monumentului a fost acoperită de o cupolă, iar zidăria a fost placată cu asfalt şi întărită cu o tencuială din pietriş.
 
Geamia Hunkiar, ctitorită de sultanul Abdűlaziz
 
Geamia Hunkiar, ctitorită de sultanul Abdűlaziz şi dată în folosinţă în anul 1869, se află în zona istorică a oraşului, la câţiva paşi de Muzeul de Artă Populară. Mai este cunoscută şi sub numele de Aziziye. Construcţia este făcută din piatră cioplită de meşterii pietrari turci, iar zidurile au o grosime de 85 de cm. Arhitectura corpului geamiei este una simplă, în stil otoman, cu învelitoare din olană în patru ape. Acest lăcaş are o însemnătate imensă pentru istoria Constanţei, fiind cel mai vechi edificiu de cult musulman din oraş. La începutul secolului al XIX-lea, Constanţa, care ocupa atunci doar zona peninsulară, era mărginită de un zid de apărare cu bastion construit de turcii care stăpâneau Dobrogea. Acest zid de apărare a fost distrus între anii 1828-1829, din el rămânând doar un morman de pietre albe. Din acele rămăşiţe a fost înălţată, în anul 1867, frumoasa geamie Hunkiar, al cărei nume înseamnă, în limba turcă, „guvernator“. Având o arhitectura specifică stilului maur, Geamia Hunkiar este un edificiu simplu, alcătuit dintr-un corp principal de formă pătrată, care adăposteşte sala de rugăciuni, şi un minaret înalt de 24 de metri, prevăzut în partea superioară cu un cerdac. În timpul celui de-al doilea război mondial, geamia a fost avariată, fapt care a dus la închiderea sa. Lăcaşul de cult a rămas în acest stadiu până în 1990, an în care a fost renovată.
 
Geamia Sultanului Abdűlaziz din Tulcea
 

Aflată în centrul oraşului Tulcea, această geamie a fost ctitorită în 1865 de sultanul Abdűlaziz, fiind cea mai mare din Dobrogea. A fost restaurată în 1970. Covoarele au fost aduse din Turcia, sub forma unei donaţii, iar minaretul a fost ridicat cu sprijinul Republicii Turcia.
 
Insula Ada Kale, scufundată în 1970
 
Deşi nu mai există şi nu este, practic, un monument patrimonial, insula Ada Kale de pe Dunăre a deţinut cel mai mare covor din lume, lung de 15 metri, lat de nouă metri şi având o greutate de 500 de kilograme. Covorul a fost dăruit insulei de către sultanul Abdul Hamid al II-lea în anul 1904, fiind transferat între timp la Moscheea Carol I din Constanţa. Insula Ada Kale a fost scufundată odată cu ridicarea barajului Porţile de Fier, în 1970.
 
Mormântul lui Sari Saltuk Dede, una din cele mai vechi construcţii
 
Mormântul lui Sari Saltuk Dede din Babadag (1297) este una dintre cele mai vechi construcţii din regiune aparţinând arhitecturii islamice.

Despre sosirea lui Sari Saltuk în Dobrogea există mai multe variante. După marele istoric Köprül, Saltuk şi 700 de ostaşi din Horasan au fost trimişi în Anatolia de către Ahmet Yesevi pentru a-l ajuta pe Haci Bektaş, iar acesta l-a delegat să răspândească în Dobrogea religia islamică. Prezenţa turcilor la Babadag este atestată documentar în anul 1262, când exista o colonie de circa 10.000-12.000 de turci, conduşi de dervişul Baba Sari Saltuk. În anul 1484, sultanul Baiazid a poruncit să fie construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sari Saltuk, iar între anii 1677-1678, reşedinţa paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag.
 
Moscheea Mare Carol I, lăcaş de rugăciune unic în Dobrogea din punct de vedere arhitectural
 
Moscheea Mare Carol I (1910), aflată în Piaţa Ovidiu, a fost reconstruită în anul 1910, la ordinul regelui Carol (1866-1914), pe locul unei vechi geamii, numită Mahmudie. Aceasta purta numele sultanului Mahmud (1808-1839) şi fusese ctitorită în anul 1823 de către Hafiz Mehmed Paşa. Inaugurarea moscheii a avut loc pe 31 mai 1913, în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Clădirea a fost proiectată de marele inginer Gogu Constantinescu. Îmbinând elementele stilistice egiptene şi bizantine cu cele româneşti, arhitectul Victor Ştefănescu a înfăptuit primul edificiu din beton armat şi cărămidă din ţară, unic în Dobrogea din punct de vedere arhitectural. Soclul este placat cu piatră cioplită de Dobrogea, din vechea geamie Mahmudie păstrându-se doar mihrabul lucrat în stil maur. În dreapta geamiei se află minaretul, înalt de 45 metri, în vârful căruia se poate ajunge prin intermediul unei scări în spirală, din beton armat, având 140 de trepte. Urcându-le, ajungi în balconul îngust, de unde poţi admira o neasemuită panoramă a oraşului. În 1965, a fost adus din moscheea de pe insula Ada Kaleh un covor deosebit, donaţie a sultanului Abdul Hamid (1876-1909), lucrat în celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia. Covorul are dimensiunile de 9×16 m, 490 de kg şi 145 mp. Moscheea Mare sau Moscheea Centrală, monument arhitectonic al oraşului, principalul edificiu al cultului musulman, este vizitată anual de mii de oameni.