Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
12:11 04 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Legenda comunei Pecineaga şi a luptei dintre alaiurile a două nunţi tătăreşti

ro

01 Nov, 2014 00:00 10885 Marime text
Aşezată în partea de sud-est a judeţului Constanţa, la o distanţă de 19 kilometri de municipiul Mangalia, comuna Pecineaga se laudă cu o istorie interesantă.
 
Nu se ştie cu exactitate de unde provine denumirea localităţii, dar, la înfiinţare, satul de reşedinţă a avut denumirea de Gherengic, de la cuvântul turcesc „gherenghic“, ce se traduce „nu te apropia, mireasă!“, termen folosit într-o legendă turcească. În anul 1857, localitatea este populată cu ţărani veniţi din Crimeea şi mocani aduşi din Transilvania. În anul 1884, a urmat al doilea val de colonişti, format din plugari brăileni. Mai târziu, pe aceste meleaguri s-au aşezat colonişti din Râmnicu Sărat. Din anul 1933 până în anul 1940, localitatea primeşte denumirea de I.G. Duca, după care şi-a luat numele de Pecineaga şi aşa a rămas până în zilele noastre. Denumirea localităţii provine de la pecenegi (în latină, bisseni sau pacinacae), popor migrator de origine turanică, din ramura turcă, care ar fi poposit şi prin aceste părţi ale Dobrogei, când, în 1048, un mare conducător al pecenegilor, Kegen, fiind în conflict cu chanul cel mare, Tyrachus, a trecut cu peste 20.000 de oameni Dunărea, alături de care s-a aşezat în Dobrogea, unde împăratul Constantin al IX-lea Monomachos le-a dat pământ, ulterior creştinându-i. Kegen a primit astfel titlul de patriciu şi trei cetăţi la Dunăre ca vasali. Numele de Pecineaga i s-a dat comunei în anul 1923. Legenda spune că, pe acel loc, s-au întâlnit alaiurile a două nunţi tătăreşti, pornite în căruţe spre destinaţii diferite şi, cum tradiţia nu permitea ca cele două mirese să se vadă, a urmat o bătaie generală între membrii ambelor nunţi. Pe acel loc a luat fiinţă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi.
 
În urma unor săpături arheologice, în vatra localităţii s-a descoperit o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman, datând din jurul secolului al IV-lea e.n., precum şi monede din epoca romană, iar pe teritoriul satului Vânători s-au scos la lumină urme din epoca elenistică, deci se poate lua în considerare faptul că localitatea a existat cu mult înainte decât este atestată prin documente. Legendele transmise din bătrâni spun că pe teritoriul comunei s-ar fi aflat chiar şi o mănăstire grecească.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • alina 23 Dec, 2016 12:29 pentru mai multe informatii doritorii pot studia Istoria Dobrogei