Legenda unui fluviu subteran uriaş care traversează Dobrogea

În Dobrogea, bătrânii vorbesc despre un uriaş fluviu subteran, care ar traversa ţinutul, cu un debit care l-ar depăşi pe cel al Dunării. Ba chiar cred că ar fi vorba despre un al patrulea braţ al fluviului, pierdut sub nisip, aşa cum bănuia şi Herodot în Antichitate. În perioada comunistă, informaţia ajunsese la urechile liderilor, care au cerut lămurirea problemei. Specialiştii s-au pus pe treabă, concluzionând că n-ar fi vorba despre un râu subteran, ci de un… acvifer. Adică de un complex de rocă permeabilă care strânge apă din Podişul Prebalcanic, de pe teritoriul Bulgariei, din fluviul Dunărea, în zona Ostrov-Cernavodă, şi din precipitaţii. Indiferent de sursă, apa ajunsă la suprafaţă a născut un adevărat cult, în care cişmelele, ca să ne referim numai ele, au căpătat o componentă sacră. Istoric vorbind, cele mai multe cişmele de epoca medievală s-au construit folosindu-se sistemele romane de aducţiune. În 1909, istoricul Vasile Pârvan menţiona instalaţia de captare a apei din perimetrul Tropaeum, pe care o descria ca fiind „o mare casă a apelor liciniane, un conduct de apă alcătuit din capace de sarcofage mai vechi, din pietre şi olane, iar mai departe de cetate, din cărămizi bine cimentate, şi care conducea apa la Tropaeum tocmai din acel punct bogat în izvoare la vreo 2 km spre sud-estul cetăţii, unde şi azi se află cişmelele satului”. Sătenii multor sate dobrogene cred însă că cişmelele au fost construite de turci.

Sursa: http://www.ziarullumina.ro