O altă legendă a localităţii Babadag Cum au descoperit mioarele lui Koyun Baba mormântul sfântului Sarî Saltuk
O altă legendă a localităţii Babadag: Cum au descoperit mioarele lui Koyun Baba mormântul sfântului Sarî
31 Jan, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
16123
Marime text
Se spune că demult, cu câteva sute de ani în urmă, trăia un cioban care îşi purta oile în văile şi pe dealurile dintre două lacuri, în locurile unde se află astăzi oraşul Babadag. Păstorul îşi câştigase faima în tot ţinutul, fiind numit Koyun Baba (tatăl oilor).
El ştia să citească în stele şi mulţi oameni îl căutau ca să le ghicească norocul. Cutreierând pădurea deasă de pe cea mai înaltă culme, se simţea mai aproape de bolta cerească. Koyun Baba observă că oile ocoleau un anumit loc în care erau adunaţi mai mulţi bolovani de piatră. În sinea lui, îşi spuse că ar putea fi vorba de un mormânt, ştiind din bătrâni că mioarele nu călcau niciodată peste un loc sfânt.
Într-una din zile, când îşi ducea turma la păscut, s-a întâlnit cu nişte călugări turci, care l-au întrebat dacă ştie unde se află mormântul lui Sarî Saltuk. Ciobanul le-a răspuns că nu cunoaşte acest mormânt, dar că a văzut cum, în vârful muntelui, într-o anumită poiană, oile lui evită un loc acoperit de pietre. Străinii l-au rugat să-i însoţească până acolo. Păstorul le-a arătat poiana, care era împrejmuită de arbuşti de liliac.
Călugării musulmani începură să sape şi, pe la asfinţit, dădură de osemintele eroului căutat de atâta amar de vreme. Apoi, au înălţat un mausoleu care se mai vede şi astăzi pe culmea celui mai înalt deal.
Vestea că pe vârful muntelui este înmormântat un sfânt s-a răspândit repede şi oamenii din părţile locului veneau să aprindă lumânări şi să asculte Coranul.
Mai târziu, când păstorul Koyun Baba s-a stins din viaţă, localnicii l-au îngropat tot în vârful codrului, lângă sfântul musulman. Legenda spune că acolo unde se odihnea păstorul, pământul s-a desfăcut în două, pentru a însemna mormântul.
De la numele celor doi, Sarî Saltuk şi Koyun Baba, provine toponimul Babadag, „baba“ însemnând strămoş, iar „dagh“, munte.
El ştia să citească în stele şi mulţi oameni îl căutau ca să le ghicească norocul. Cutreierând pădurea deasă de pe cea mai înaltă culme, se simţea mai aproape de bolta cerească. Koyun Baba observă că oile ocoleau un anumit loc în care erau adunaţi mai mulţi bolovani de piatră. În sinea lui, îşi spuse că ar putea fi vorba de un mormânt, ştiind din bătrâni că mioarele nu călcau niciodată peste un loc sfânt.
Într-una din zile, când îşi ducea turma la păscut, s-a întâlnit cu nişte călugări turci, care l-au întrebat dacă ştie unde se află mormântul lui Sarî Saltuk. Ciobanul le-a răspuns că nu cunoaşte acest mormânt, dar că a văzut cum, în vârful muntelui, într-o anumită poiană, oile lui evită un loc acoperit de pietre. Străinii l-au rugat să-i însoţească până acolo. Păstorul le-a arătat poiana, care era împrejmuită de arbuşti de liliac.
Călugării musulmani începură să sape şi, pe la asfinţit, dădură de osemintele eroului căutat de atâta amar de vreme. Apoi, au înălţat un mausoleu care se mai vede şi astăzi pe culmea celui mai înalt deal.
Vestea că pe vârful muntelui este înmormântat un sfânt s-a răspândit repede şi oamenii din părţile locului veneau să aprindă lumânări şi să asculte Coranul.
Mai târziu, când păstorul Koyun Baba s-a stins din viaţă, localnicii l-au îngropat tot în vârful codrului, lângă sfântul musulman. Legenda spune că acolo unde se odihnea păstorul, pământul s-a desfăcut în două, pentru a însemna mormântul.
De la numele celor doi, Sarî Saltuk şi Koyun Baba, provine toponimul Babadag, „baba“ însemnând strămoş, iar „dagh“, munte.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii