Poveste şi tradiţii Ştiaţi că azi sunt cei 40 de Mucenici? Sărbătoarea a fost devansată cu o zi

Pe data de 9 martie, lumea creştină îi prăznuieşte pe cei 40 de Mucenici. Însă, în cazul în care sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici pică în aceeaşi zi cu Pomenirea Celor Adormiţi - Sâmbăta Morţilor sau Moşii de Iarnă, Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se devansează cu o zi. Prin urmare, în acest an, Sfinţii 40 de Mucenici vor fi prăznuiţi de Biserica Ortodoxa pe data de 8 martie, adică astăzi.

„Mâine (n.r. astăzi) în biserici şi mănăstiri se vor face slujbe liturgice. Însă constănţenii, din obişnuinţă, îi vor prăznui pe cei 40 de Mucenici tot pe 9 martie”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Călin Gavrilaş. Schimbarea care trebuie amintită în calendarul creştin-ortodox din acest an, se găsesc în prescripţiile tipiconale şi în Capetele Sfântului Marcu. Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia este ziua în care credincioşii sfinţesc la biserică mucenicii preparaţi în casele lor, alături de întreaga familie. Gospodinele pregătesc „mucenici” din aluat, pe care îi fierb sau coc, îi îndulcesc cu miere şi garnisesc cu nucă pisată şi scorţişoară.

Cine au fost cei 40 de Mucenici

Cei 40 de mucenici au fost Chirion, Candid, Domnus, Isihie, Heraclius, Smaragdus, Eunicus, Valens, Vivianus, Claudius, Teodul, Priscus, Eutihie, Ioan, Xantus, Helianus, Sisinius, Aggias, Aetius, Flavius, Acacius, Ecdicius, Lisimah, Alexandru, Elias, Gorgonius, Teofil, Dometian, Gaius, Leontius, Atanasie, Chiril, Sacerdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Chudion, Aglaius, Meliton erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman păgân Licinius (in jurul anului 320). Guvernatorul Armeniei, Agricolae, i-a obligat să se închine idolilor. Aceştia au refuzat, urmând să fie ba bătuţi cu pietre, ba ademeniţi cu daruri ca să renunţe la credinţa în Hristos. Soldaţii nu s-au închinat idolilor, guvernatorul condamnându-i la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 s-a speriat şi a ieşit din lac, dar a murit pe loc, însă, imediat i-a luat locul un soldat. Cei rămaşi să îndure gerul au început să se roage. În urma rugăciunii mari minuni s-au petrecut: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldaţii de pază, uimit că în miezul nopţii o lumina din cer încălzeşte apa şi că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se aşeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că şi el este creştin. Pentru că au fost scoşi vii din lac, trupurile lor au fost arse şi oasele aruncate în lac. După trei zile, Sfinţii s-au arătat episcopului Petre, cerându-i să-i scoată din apă. Creştinii le-au scos şi le-au îngropat cu mare cinste.

Se termină zilele babelor şi încep cele ale moşilor

Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc. În acestă zi, în toate comunităţile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curăţat şi purificat. Între plugari se încheiau înţelegeri pentru întovărăşire la arat, iar în dimineaţa acestei zile plugul era scos în faţa casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.