Şi-au împărţit averea săracilor şi Templului Azi îi prăznuim pe Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria
Şi-au împărţit averea săracilor şi Templului: Azi îi prăznuim pe Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei
09 Sep, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
3226
Marime text
Pe data de 9 septembrie, în calendarul ortodox sunt serbaţi Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria. Cu acest prilej, în această dimineaţă, începând cu ora 8.30, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinţii Ioachim şi Ana“ din Constanţa, situată pe strada Badea Cârțan.
Sfântul Ioachim era din neamul regelui David, în timp ce Ana, soția sa, a fost rudă cu Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul. Timp de 20 de ani, ei au dus o viaţă nepătată, dar sufereau că, deşi erau trecuţi de prima tinereţe, casa lor nu a fost binecuvântată cu un prunc. În rugăciunile tainice, de zi cu zi, Ioachim şi Ana îl rugau pe Dumnezeu să le împlinească dorinţa. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de semenii lor. În acea vreme, despre familiile care nu aveau urmaşi se spunea că erau blestemate. Mai mult, documentele care semnalează aspecte din viaţa Maicii Domnului menţionează că, atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, au mers la templu să ducă o jertfă, care se împlinea după Legea Veche. Cu acest prilej, Ioachim şi Ana au fost umiliţi de Marele Preot al Templului, care le-a refuzat public jertfa, numindu-i blestemaţi. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi erau convinşi că Dumnezeu le va asculta rugăciunile şi le va binecuvânta casa cu un prunc. După umilinţa suferită în public, Ioachim şi Ana au hotărât să -l implore din nou pe Dumnezeu să devină părinţi şi să le dăruiască un copil sănătos. La scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată de Dumnezeu. Ioachim a aflat primul că Tatăl Ceresc le-a împlinit dorinţa şi că vor avea un prunc. Apoi, a fost vestită Ana: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria“. Şi tot Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: „Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu“. Pentru a-i mulţumi Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana şi-au împlinit promisiunea: au dus copila la Templu, ea fiind consacrată serviciului religios, timp de 12 ani. O veche tradiție spune că cei doi, Ioachim și Ana, erau bogați, însă avutul lor l-au împărțit în trei părți: o parte pentru trebuințele familiei, o altă parte o dăruiau săracilor, iar cea de-a treia era donată Templului. Sfântul Ioachim a murit la vârsta de 80 de ani, după intrarea fiicei lui în Templul din Ierusalim. După doi ani, a murit și Sfânta Ana, care ajunsese la vârsta de 70 de ani. După moartea soțului său, Sfânta Ana a rămas în Templu, alături de Fecioara Maria.
Sfântul Ioachim era din neamul regelui David, în timp ce Ana, soția sa, a fost rudă cu Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul. Timp de 20 de ani, ei au dus o viaţă nepătată, dar sufereau că, deşi erau trecuţi de prima tinereţe, casa lor nu a fost binecuvântată cu un prunc. În rugăciunile tainice, de zi cu zi, Ioachim şi Ana îl rugau pe Dumnezeu să le împlinească dorinţa. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de semenii lor. În acea vreme, despre familiile care nu aveau urmaşi se spunea că erau blestemate. Mai mult, documentele care semnalează aspecte din viaţa Maicii Domnului menţionează că, atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, au mers la templu să ducă o jertfă, care se împlinea după Legea Veche. Cu acest prilej, Ioachim şi Ana au fost umiliţi de Marele Preot al Templului, care le-a refuzat public jertfa, numindu-i blestemaţi. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi erau convinşi că Dumnezeu le va asculta rugăciunile şi le va binecuvânta casa cu un prunc. După umilinţa suferită în public, Ioachim şi Ana au hotărât să -l implore din nou pe Dumnezeu să devină părinţi şi să le dăruiască un copil sănătos. La scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată de Dumnezeu. Ioachim a aflat primul că Tatăl Ceresc le-a împlinit dorinţa şi că vor avea un prunc. Apoi, a fost vestită Ana: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria“. Şi tot Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: „Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu“. Pentru a-i mulţumi Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana şi-au împlinit promisiunea: au dus copila la Templu, ea fiind consacrată serviciului religios, timp de 12 ani. O veche tradiție spune că cei doi, Ioachim și Ana, erau bogați, însă avutul lor l-au împărțit în trei părți: o parte pentru trebuințele familiei, o altă parte o dăruiau săracilor, iar cea de-a treia era donată Templului. Sfântul Ioachim a murit la vârsta de 80 de ani, după intrarea fiicei lui în Templul din Ierusalim. După doi ani, a murit și Sfânta Ana, care ajunsese la vârsta de 70 de ani. După moartea soțului său, Sfânta Ana a rămas în Templu, alături de Fecioara Maria.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii