Stropitul, în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii Obiceiuri şi tradiţii de Învierea Domnului la catolici

Credincioşii romano-catolici sărbătoresc mâine, 31 martie,  Învierea Domnului. Sărbătoarea Paştelui este cu cinci săptămâni înaintea celei ortodoxe, care se va sărbători începând cu data de 5 mai. Diferenţa dintre aceste sărbători provine din faptul că aceste biserici lucrează cu calendare diferite. Biserica Romano Catolică foloseşte calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă calendarul iulian. Astfel, data prăznuirii Paştelui este, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Potrivit monseniorului Bazilicii Sfântul Anton din Constanţa, Ieronim Iacob, în seara zilei de vineri, credincioşii au reconstituit calea sfintei cruci, însoţindu-l pe Iisus în drumul spre Golgota, unde a fost răstignit. La Constanţa, la Bazilica Sfântul Anton se păstrează relicve din Sfânta Cruce, aduse de la Ierusalim. Seara, credincioşii au săvârşit Rugăciunea Universală, pentru toată lumea, pentru toţi vrăjmaşii şi pentru toate religiile. În seara zilei de astăzi, la ora 20.00, va fi săvârşită Liturghia Învierii, care va începe cu ritul sfinţirii focului. După ce se va proclama Învierea, se va face agheasma pentru botez. Liturghia de duminică va avea fastul sărbătorilor pascale.

Stropitul, împodobirea brazilor şi iepuraşul cu daruri

Învierea Domnului este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi stropitul, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor: cozonaci, mâncăruri din carne de miel, vopsitul ouălor.
Pregătirea pentru Paşte a început la credincioşii catolici cu Postul Paştilor, care este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine.

În vreme ce ortodocşii ţin post şapte săptămâni, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni, iar aceasta presupune evitarea numai a preparatelor din carne. În Săptămâna Mare, catolicii au propriul lor ritual. La slujba religioasă, participarea este obligatorie. Se cânta imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă înainte de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban - simboluri ale sănătăţii şi belşugului.
Duminică, vine Iepuraşul care aduce daruri pentru copii. Cei mici primesc hăinuţe noi pe care le poartă în ziua de Paşte. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea Ostera. În unele zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă brazii la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele ştiu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paşte.