Totul despre Postul Crăciunului Când avem dezlegări la peşte, vin şi ulei şi ce sfinţi sunt prăznuiţi în această perioadă

Anul acesta, lăsatul de sec s-a făcut joi seara. Postul Crăciunului ţine de vineri, 14 noiembrie, şi se încheie în 25 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru.
 
Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră. Sinodul local din Constantinopol, ţinut în anul 1166, sub vegherea patriarhului Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie. Din rânduielile bisericesti aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă dacă aceasta cade într-o zi de miercuri sau vineri, se lasă sec cu o zi înainte. Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 22 noiembrie - 14 decembrie, inclusiv. Conform calendarului creştin ortodox pe anul 2014, zilele din Postul Crăciunului cu dezlegare la peşte sunt: 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului; 23, 24 şi 25 noiembrie, în această din urma zi fiind sărbătoriţi Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina şi Sfântul Mare Mucenic Mercurie, 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, 4 decembrie - ziua Sfântului Mare Mucenic Varvara şi a Sfântului Cuvios Ioan Damaschin, 6 decembrie - Sfântul Nicolae, 7 decembrie, 9 decembrie - Zămislirea Sfintei Fecioare Maria, 13 şi 14 decembrie şi, ultima zi, 18 decembrie - ziua Sfântului Daniil Sihastru.

Hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, pana in ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrana uscată sau legume fierte, fără untdelemn, marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte si vin.

Ajunul Crăciunului, zi de post aspru

În Ajunul Crăciunului, postul se înăspreşte. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone, se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumeni, care, în seara acestei zile, primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la liturghia săvârşită atunci în acest scop. În această zi, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare ce are să vină.