Vine oare un cutremur mare? Expertul herpetolog Marian Tudor, despre agresivitatea şerpilor

Sâmbătă, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Constanţa, a fost adusă o fetiţă de doar trei ani, din localitatea Palazu Mic. Mama copilei le-a spus cadrelor medicale că micuţa era în curte şi a simţit o durere puternică la picior. A ţipat, iar părinţii au văzut că fetiţa fusese muşcată de un şarpe negru. Medicii i-au făcut mai multe investigaţii şi au solicitat ajutorul specialiştilor infecţionişti. Cazul vine la doar câteva zile după ce o altă fetiţă, de patru ani, din localitatea tulceană Turcoaia, a fost muşcată în trei locuri de un şarpe. Copila a fost adusă cu elicopterul SMURD la Spitalul Judeţean Constanţa. Din fericire, s-a dovedit că şarpele nu era veninos şi, astfel, nu a mai fost nevoie de administrarea serului antiviperin. De altfel, în ultima perioadă, alte cinci persoane din Iaşi şi Mehedinţi au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce au fost atacate de reptile. Mai mult, există voci care au declarat, în emisiuni televizate, că activitatea şerpilor prevesteşte un cutremur mare. Să fie oare aşa?

Ce spun specialiştii

Pentru a afla mai multe despre comportamentul şerpilor, am discutat cu Marian Tudor, expert herpetolog în cadrul Laboratorului de Inventariere a Biodiversităţii Specifice, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole a Universităţii „Ovidius“. „Poporul nostru are nevoie de mai multă cultură ecologică şi de bun simţ. Nu poţi crede în secolul XXI în superstiţii. La Palazu Mic nu există şerpi veninoşi. Cel mai probabil era un şarpe de casă sau unul de râu, ambii putând fi şi de culoare neagră. Medicii care administrează serul antiviperin unui pacient care nu a fost muşcat de un şarpe veninos riscă să-i inducă persoanei şoc anafilactic“, a declarat Marian Tudor.
În ceea ce priveşte credinţa conform căreia activitatea reptilelor ar prevesti un cutremur, expertul a spus: „Sunt superstiţii. Putem explica activitatea şerpilor prin faptul că unii dintre ei se împerechează şi în luna iunie. Dar să nu uităm şi faptul că şerpii trebuie să se hrănească. Alternanţa zilelor reci cu cele calde îi fac să iasă pentru a căuta hrană. Şi nu în ultimul rând, trebuie luat în calcul faptul să se construieşte masiv în locurile în care aceştia trăiesc. Cred că, în viitor, aceste cazuri se vor înmulţi dacă vom continua să-i alungăm din habitatul lor“, a conchis expertul herpetolog, Marian Tudor.

Singurul şarpe veninos din Dobrogea este vipera

„În România şi în Dobrogea, doar viperele sunt otrăvitoare. La noi sunt două specii aparţinând genului Vipera. Este vorba despre Vipera ammodytes, subspecia montandoni (altfel spus, vipera cu corn dobrogeană) şi Vipera ursinii (vipera de stepă). Prima trăieşte în zone stâncoase, cu vegetaţie de acoperire, din sudul şi nordul Dobrogei, iar a doua (vipera de stepă) pe grindurile fluviomaritime din Delta Dunării. Vipera de stepă are un venin foarte slab, iar simptomele muşcăturii acestui şarpe sunt asemănătoare cu cele ale înţepăturii unei viespi de talie mare (Vespa crabro), însă, şi în aceste cazuri, dacă se instalează şocul anafilactic în urma unei reacţii alergice, moartea poate surveni. Numai muşcătura viperei cu corn are însă potenţial mortal pentru om prin însăşi acţiunea directă a veninului. Spun potenţial pentru că nu întotdeauna muşcătura acestui şarpe este mortală. Pentru a fi mortală, este nevoie ca vipera să injecteze cel puţin 15 mg de venin direct într-un vas de sânge. De regulă, nu se întâmplă asta, iar inocularea se produce subcutanat, de unde veninul difuzează mult mai lent. În condiţii normale, organismul unui pacient sănătos poate lupta eficient cu înveninarea şi poate contracara prin mijloace proprii efectul veninului. Totuşi, în cazul unor asemenea evenimente este recomandat ca pacientul să fie imediat transportat la o unitate spitalicească, din cauză că există posibilitatea apariţiei unui şoc anafilactic", ne-a mai explicat expertul Marian Tudor.