Zi plină de însemnătate pentru comunitatea elenă din Constanţa Biserica Greacă îşi celebrează, mâine, hramul

Data de 6 august este, an de an, o zi importantă pentru credincioşi. Tot în această zi, cel mai vechi lăcaş de cult din Constanţa, Biserica Greacă, îşi serbează hramul, Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos. Astfel, mâine, de la ora 8.30, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi Sfânta Liturghie în acest sfânt lăcaş. Şi, cum hramul bisericii nu se sărbătoreşte în fiecare zi, până pe data de 9 august, aici vor sta spre închinare moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse încă de vineri de la Mănăstirea Peştera Sfântului Andrei din judeţ.
Ca în fiecare an, la slujbă vor participa, alături de un sobor de preoţi, credincioşi şi membri ai comunităţii elene din Constanţa.

Povestea frumoasei biserici a început să se scrie în urmă cu un secol şi jumătate, pe vremea când Dobrogea făcea parte din Imperiul Otoman, fiind, pe atunci, primul lăcaş de cult creştin din Constanţa. Construcţia bisericii a fost demarată în anul 1862, cu acordul sultanului Abdul Aziz Bin Mehmet Han. A fost proiectată de arhitectul grec Iani Teoharidi, care a respectat întocmai cerinţele impuse de sultan, şi anume ca biserica să nu fie mai înaltă decât orice altă moschee musulmană din oraş, dar şi să fie construită cât mai departe de cartierul turcesc. În formă dreptunghiulară, construcţia nu are turle, iar pictura bisericii a fost executată de renumitul pictor Aghiograf, de la Muntele Athos.

Primul Te-Deum

Pe 23 noiembrie 1878, la Biserica Metamorphosis, în prezenţa locuitorilor oraşului Constanţa, s-a făcut primul Te-Deum de mulţumire pentru victoriile ostaşilor români în luptele de cucerire a independenţei naţionale (1877) de la Plevna, Vidin, Rahova, precum şi pentru revenirea Dobrogei la Ţara Mamă. În anul 1897, se efectuează primele reparaţii, iar între 1922-1924, se zidesc cele patru ferestre de pe latura nordică, deşi ancadramentele lor din piatră, cu arcada în plin centru, se păstrează până în zilele noastre. În anul 1954, biserica a fost declarată „monument istoric“ şi a fost inclusă în patrimoniul naţional şi cultural.

Din cauza lipsei fondurilor şi a stării de degradare, membrii comunităţii elene au cerut aprobarea Patriarhiei Române ca lăcaşul de cult să treacă în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Credincioşii au adus, de-a lungul anilor, costisitoare obiecte de cult, achiziţionate de la Constantinopol şi Veneţia, pe care le-au donat bisericii. În anul 1974, Patriarhia Română a aprobat includerea edificiului parohial cu patrimoniu şi enoriaşi în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului şi a Dunării de Jos. Imaginile pictate, deteriorate de timp, au fost înlocuite după 1984. Scările şi pavimentul au fost lucrate din marmura adusă din Grecia. Biserica Greacă mai serbează două hramuri: Sfântul Fanurie, pe 27 august, şi Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie. Slujbele se săvârşesc atât în limba română, cât şi în limba greacă.