#scrieDobrogea Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare? (galerie foto)

Constanța de azi, Tomisul de altădată, se poate mândri cu o mulțime de edificii și vestigii, moșteniri ale lumii antice, unice în Europa și chiar în lume, insuficient de bine puse în valoare, cu plăcuțe indicatoare ruginite, cu scris ilizibil, lăsate pradă uitării și indiferenței, lucru care se constată cu ochiul liber de către locuitorii de azi ai anticei cetăți sau de către turiști. 
 
Printre aceste vestigii extraordinare, victime ale timpului implacabil, ale tergiversării și ale neimplicării de la nivel local, județean și național, tradusă prin „lasă că merge și așa“, se numără și Edificiul Roman cu Mozaic, ajuns într-o stare avansată de degradare. Asta pentru că structura din oțel, beton și sticlă, ridicată deasupra edificiului, între anii 1970-1976, cu scopul de a-l proteja, are nevoie ea însăși de protecție, de reabilitare. Pentru că geamurile îi sunt sparte, iar prin acoperișul șubrezit își fac drum apele pluviale, care, de-a lungul timpului, au afectat zidurile edificiului și superbul paviment mozaicat, care, cu siguranță, și-ar fi păstrat și acum frumusețea de altădată, dacă nu ar fi avut (ne)norocul să fie descoperit și să fie redat indiferenților locuitori de azi ai Constanței, care l-au aruncat într-o nemeritată degradare. Noroc (!) că din suprafața inițială de 2.000 de metri pătrați a acestui frumos edificiu s-au păstrat aprox. 800 de metri pătrați.
 
Situat în Piața Ovidiu, în vecinătatea actualului Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în subordinea căruia se și află, acest monumental edificiu a fost descoperit întâmplător în anul 1959 (ca mai toate marile vestigii scoase din pământul dobrogean), cu prilejul unor săpături realizate pentru ridicarea unui bloc de locuințe. Vastul complex comercial, cu o suprafață inițială de cca 2.000 mp, era construit pe patru terase care făceau legătura între nivelul orașului antic și cel al portului din vremea respectivă. Se presupune că a fost ridicat spre sfârșitul veacului al II-lea, fiind mărit și îmbunătățit în secolele următoare, mai ales în secolul al IV-lea, când s-a realizat pavimentul cu mozaic policrom, pentru ca, după reparații succesive care i-au prelungit viața, să înceteze a mai funcționa spre sfârșitul veacului al VI-lea - începutul secolului al VII-lea, când a căzut în ruină, odată cu decăderea activităților comerciale ale cetății. Totodată, se presupune că edificiul a fost distrus și abandonat în urma unui cutremur.
 
Fast și negoț în cetate
 
Edificiul cu paviment de mozaic policrom, din care s-a păstrat o porțiune de 850 mp, se află pe terasa B. Această sală, impresionantă prin fast și prin proporții (cca 100 m lungime și 20 m lățime), necompartimentată, servea diverselor întâlniri ale fruntașilor cetății antice. Aici, marii negustori încheiau tranzacțiile lor comerciale fructuoase. Terasa A reprezenta nivelul de locuire antic, iar terasa C constituia nivelul încăperilor-magazii cu tavan boltit. La același nivel se aflau alte încăperi, care serveau drept ateliere. Alte magazii pentru depozitarea mărfurilor se aflau pe terasa D, aflată chiar în fața cheiurilor portului antic, în prezent această porțiune aflându-se sub nivelul mării. O scară cu trepte largi și înalte din calcar făcea legătura între aceste terase.
 
„Încăperea, de tip hală, ce servea ce servea scopurilor comerciale ale portului, era prevăzută în substrucție, pe terasa a treia - numerotate de sus în jos - cu un șir de 11 încăperi mari, cu dimensiuni de 11 m lungime, 6 m lățime și 8 m înălțime, ale căror intrări și acoperișuri arcuite se repetau într-o succesiune ritmică. Totul s-a construit în piatră și cărămidă de tip pedales, alternanța straturilor de piatră cu cele de cărămidă constituind și aici o caracteristică identică cu a altei mari construcții învecinate, cea a termelor - ambele edificii având strânse raporturi de contemporaneitate“, scria arheologul Adrian Rădulescu într-un studiu apărut în anuarul MINAC, „Pontica“, în anul 1973.
 
Conform regretatului arheolog, ultimele campanii de săpături, din anii 1965-1968, s-au concentrat în încăperile boltite nr. 3 și nr. 4 din substrucția clădirii, cercetările fiind încununate de succes, descoperirile făcute având „o importanță capitală pentru cunoașterea caracterului comercial al marelui edificiu“. Cercetările au fost relevante pentru identificarea mărfurilor care formau obiectul negoțului maritim: ancore de metal, piroane de fier, mari cantități de minereu de fier, tipare de opaițe, greutăți de marmură pentru cântare mari. Au fost scoase la suprafață aproape 120 de amfore întregi sau fisurate, celelalte fiind strivite de presiune pe care molozul, provocat de surparea acoperișului ce susținea pardoseala cu mozaic de deasupra încăperilor. Substanțe găsite în amfore au fost analizate de Institutul Politehnic din București, iar la examenul chimic au fost identificate, printre altele, rășină de pin, terebentină, mastix - rășină de Chios, tămâie, smirnă.
 
Doar o amintire 3D?

 
Din decembrie 2015, Edificiul Roman cu Mozaic poate fi „vizitat“ cu ajutorul tehnologiei, el fiind reconstituit 3D, în cadrul proiectului „TomisReborn - Muzeu Arheologic Virtual“, implementat de Asociația „Terra Semper Fidelis - Perspectivă pentru viitor“, în parteneriat cu MINAC. Dacă acesta nu va fi grabnic reabilitat, faimosul edificiu va rămâne doar o amintire 3D.
 
În prezent, se dorește restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, sit arheologic aflat în domeniul public al județului Constanța, cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 5, Prioritatea de investiții 5.1.
 
Reintegrarea Dobrogei în granițele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre și Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al țării. Odată cu o administrație nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoțită de entuziasm edilitar. Constanța, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiții. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare și de noi construcții, pământul anticului Tomis și-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Și astăzi, pământul pe care călcăm este înțesat de vestigii încă neștiute. Aici s-au înălțat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălțat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălțat monumente, spre veșnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, inițiat de ZIUA de Constanța, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele și istoria orașului. Să descoperim Constanța așa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o prețuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 

Proiectul #SărbătoreșteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanța îi sărbătorește anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC)

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.