Ce averi au preşedinţii de consilii judeţene suspendaţi DNA, inamicul comun al lui Constantinescu, Duicu, Uioreanu şi Bunea Stancu (documente)
Ce averi au preşedinţii de consilii judeţene suspendaţi: DNA, inamicul comun al lui Constantinescu, Duicu,
18 Sep, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
5140
Marime text
Alegerile prezidenţiale se apropie tot mai repede, iar laţul se strânge tot mai mult în jurul politicienilor aflaţi în poziţii cheie în administraţiile locale sau judeţene. Ba chiar, o premieră absolută pentru România, în mai puţin de 48 de ore, au fost „decapitaţi“ doi preşedinţi de consilii judeţene.
Primul a fost tocmai şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care a fost suspendat de prefectul Radu Volcinschi. La scurtă vreme, şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a avut parte de acelaşi tratament, după un deceniu de şefie neîntreruptă. Pe lângă cei doi, şi liderii CJ Mehedinţi şi CJ Cluj, respectiv Adrian Duicu şi Horea Uioreanu, sunt, de asemenea, suspendaţi din funcţie până la finalizarea dosarelor în care apare numele lor. Care le sunt păcatele, dar mai ales cu ce avere se pot lăuda mai-marii judeţelor, aflaţi în cele ce urmează.
Președintele suspendat al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, s-a prezentat, în declaraţiile de avere, drept un politician cu venituri modeste, care aproape că-şi duce traiul de pe o zi pe alta făcând reale economii pentru a sponsoriza PSD-ul. Potrivit ultimei declaraţii de avere afişate pe portalul Agenţiei Naţionale de Integritate, datată iunie 2013, Adrian Duicu a menţionat un teren intravilan de 1.300 mp în municipiul Orşova, dobândit prin concesiune, precum şi o casă de 200 mp în acelaşi oraş. De asemenea, acesta mai menţiona şi un autoturism Peugeot fabricat în 2008. El mai are şi datorii de aproape 75.000 de lei. Soţia sa obţine venituri de la Impex SRL şi de la Impex Petroleum, din funcţia de administrator. Din declaraţia de interese reiese că Adrian Duicu este preşedintele PSD Mehedinţi, dar şi secretarul executiv al partidului la nivel naţional.
Tot procurorii Anticorupţie l-au acuzat de fapte de corupţie şi pe preşedintele, actualmente suspendat, al CJ Cluj, Horea Uioreanu. În acelaşi dosar a fost reţinut şi administratorul unei firme care i-ar fi dat lui Horea Uioreanu o mită de aproape 40.000 de euro, primind în schimb contracte din bani publici. Potrivit declaraţiei de avere completate de politicianul clujean, acesta deţine opt terenuri în Cluj-Napoca şi în alte cinci comune din judeţele Cluj şi Alba, dar şi mai multe proprietăţi imobiliare. Horea Uioreanu are o casă pe care o deține împreună cu fosta sa soție, Consuela Burnar, o casă moștenită de la mama sa, precum și o casă de vacanță, tot moștenire de la mama sa, iar împreună cu Elena Uioreanu, care în 2014 îi era încă soție (n.r. la începutul anului 2014, aceştia au divorţat), deține un apartament. Indemnizația primită de preşedintele suspendat al CJ Cluj a fost de 66.321 de lei pe an, iar venitul Elenei Uioreanu, de la Camera Deputaților, în valoare de aproape 60.000 de lei anual.
Iar ultimul din prezentarea noastră, dar nu cel din urmă, este preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. De departe, averea sa este cea mai impresionantă dintre cele ale preşedinţilor de consilii judeţene suspendaţi şi cercetaţi de oamenii legii pentru acte de corupţie. Amintim că, pe data de 27 mai, şeful suspendat al CJC a fost trimis în judecată, sub control judiciar, şi de procurorii DNA de la Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, alături de Adrian George Gâmbuţeanu, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată şi de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în formă continuată. Acesta se află însă, cel puţin oficial, din luna aprilie, în Statele Unite ale Americii, pentru a se trata de cancer. Cu toate acestea, el nu şi-a uitat obligaţiile, făcându-şi publică agoniseala în luna iulie. Deşi este titularul declaraţiei, pe numele lui Nicuşor Constantinescu nu apare nicio proprietate, toată avuţia aflându-se în posesia membrilor familiei sale.
De asemenea, fiica celor doi, Smaranda, este unica proprietară a unui case în Bucureşti, primite prin donaţie în anul 2005 (256,57 mp), fiul minor deţine, în aceeaşi maniera, din 2007, o casă de vacanţă în Piatra Neamţ (448,50 mp), iar numele Codruţei este, din nou, menţionat în cazul unei case de locuit „executate în regie proprie“, în Bucureşti, în anul 2013 (184,43 mp). În declaraţia completată anul trecut se menţiona că, pe 29 martie 2013, Nicuşor Constantinescu a donat bunurile descrise mai sus (terenul din Piatra Neamţ, o casă din Bucureşti şi casa de vacanţă din Piatra Neamţ) copiilor săi.
Familia Constantinescu mai deţine şi „tablouri, colecţie timbre, bijuterii, numismatică, obiecte de mobilier vechi, obiecte de artă“ dobândite în perioada 1990-2011, a căror valoare nu poate fi însă estimată. De asemenea, la acelaşi capitol, Codruţa Constantinescu declară că a dobândit, anul trecut, „picturi ulei pe carton şi pânză“, a căror valoare estimată se ridică la 15.000 de euro. Ea mai apare în declaraţia de avere şi cu suma de 300.000 de lei, primită cadou de la Gheorghe Oancea (decedat în iulie 2013, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor şi Salvamarilor Profesionişti şi cunoscut partener de afaceri al lui Mazăre şi al lui Constantinescu). Preşedintele CJC mai are un depozit bancar de 987.000 de dolari şi un cont curent la Citibank, de 5.558 de dolari. Despre averea şi declaraţiile în exclusivitate făcute de Nicuşor Constantinescu pentru cotidianul ZIUA de Constanţa puteţi citi mai multe AICI.
Primul a fost tocmai şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care a fost suspendat de prefectul Radu Volcinschi. La scurtă vreme, şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a avut parte de acelaşi tratament, după un deceniu de şefie neîntreruptă. Pe lângă cei doi, şi liderii CJ Mehedinţi şi CJ Cluj, respectiv Adrian Duicu şi Horea Uioreanu, sunt, de asemenea, suspendaţi din funcţie până la finalizarea dosarelor în care apare numele lor. Care le sunt păcatele, dar mai ales cu ce avere se pot lăuda mai-marii judeţelor, aflaţi în cele ce urmează.
Unul mai bogat ca altul
Conform principiului împământenit de la Alexandru Lăpuşneanu - „dacă DNA nu ne vrea, noi mai vrem“ - cei patru preşedinţi de consilii judeţene din România suspendaţi din motive juridice nu se lasă înlăturaţi cu una cu două. Unul cu mai bune procente ca altul, atât în ceea ce priveşte scorul electoratului, cât şi în ceea ce priveşte profitul pe care îl adună an de an din investiţiile şi averile adunate.Adrian Duicu - preşedinte cu vechime în vizorul ANI
Președintele suspendat al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, s-a prezentat, în declaraţiile de avere, drept un politician cu venituri modeste, care aproape că-şi duce traiul de pe o zi pe alta făcând reale economii pentru a sponsoriza PSD-ul. Potrivit ultimei declaraţii de avere afişate pe portalul Agenţiei Naţionale de Integritate, datată iunie 2013, Adrian Duicu a menţionat un teren intravilan de 1.300 mp în municipiul Orşova, dobândit prin concesiune, precum şi o casă de 200 mp în acelaşi oraş. De asemenea, acesta mai menţiona şi un autoturism Peugeot fabricat în 2008. El mai are şi datorii de aproape 75.000 de lei. Soţia sa obţine venituri de la Impex SRL şi de la Impex Petroleum, din funcţia de administrator. Din declaraţia de interese reiese că Adrian Duicu este preşedintele PSD Mehedinţi, dar şi secretarul executiv al partidului la nivel naţional.
Bijuterii de 13.000 de euro, deţinute de preşedintele suspendat al CJ Brăila
Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acuzat de asemenea de fapte de corupție, deține, potrivit declarației de avere din aprilie 2014, şapte terenuri intravilane în municipiul Brăila, un apartament, trei case de locuit, un spaţiu comercial, bijuterii de 13.000 de euro şi patru depozite bancare. Gheorghe Bunea are un apartament, trei case de locuit, dar și un spațiu comercial de 242 de metri pătrați. Președintele CJ Brăila, cunoscut drept cel care a agresat verbal o jurnalistă, a declarat că deține patru depozite bancare, două din anul 2009, de 61.705,75 lei, respectiv 746.492, 85 lei, şi unul similar la Unicredit. Gheorghe Bunea Stancu mai are, potrivit declaraţiei de avere, şi acțiuni la o societate comercială și la cinci SIF-uri. Astfel, social-democratul are 62,5% acțiuni la societatea Bursagrirom SA Brăila, la SIF Banat Crișana are 2.643 de acțiuni, la SIF Moldova deține 12.565 de acțiuni, la SIF Transilvania - 3.475 de acțiuni, la SIF Muntenia - 16.132 de acțiuni și la SIF Oltenia - 4.477 acțiuni. De asemenea, este președinte al Centrului de Informare și Documentare, al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea, al Asociației Eco Dunărea Brăila, al Asociației Handbal Club Brăila, al Asociației Vânătorilor și Pescarilor, al Grup Local pentru Promovarea și Dezvoltarea Zonei Pescărești Brăila, dar și membru în Consiliul de Dezvoltare Regională regiunea sud-est, fără a fi trecute și beneficiile ce rezultă în urma acestor funcții. La venituri, şeful CJ Brăila a trecut în declarația de avere indemnizația de președinte al CJ Brăila, de 55.356 de lei. Gheorghe Bunea Stancu este președinte al PSD Brăila, președinte suspendat al Consiliului Județean Brăila, dar și președinte al Comitetului Financiar al PSD.Horea Uioreanu şi problemele cauzate de contractele pe bani publici
Tot procurorii Anticorupţie l-au acuzat de fapte de corupţie şi pe preşedintele, actualmente suspendat, al CJ Cluj, Horea Uioreanu. În acelaşi dosar a fost reţinut şi administratorul unei firme care i-ar fi dat lui Horea Uioreanu o mită de aproape 40.000 de euro, primind în schimb contracte din bani publici. Potrivit declaraţiei de avere completate de politicianul clujean, acesta deţine opt terenuri în Cluj-Napoca şi în alte cinci comune din judeţele Cluj şi Alba, dar şi mai multe proprietăţi imobiliare. Horea Uioreanu are o casă pe care o deține împreună cu fosta sa soție, Consuela Burnar, o casă moștenită de la mama sa, precum și o casă de vacanță, tot moștenire de la mama sa, iar împreună cu Elena Uioreanu, care în 2014 îi era încă soție (n.r. la începutul anului 2014, aceştia au divorţat), deține un apartament. Indemnizația primită de preşedintele suspendat al CJ Cluj a fost de 66.321 de lei pe an, iar venitul Elenei Uioreanu, de la Camera Deputaților, în valoare de aproape 60.000 de lei anual.
Cel mai sărac preşedinte suspendat: Nicuşor Constantinescu
Iar ultimul din prezentarea noastră, dar nu cel din urmă, este preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. De departe, averea sa este cea mai impresionantă dintre cele ale preşedinţilor de consilii judeţene suspendaţi şi cercetaţi de oamenii legii pentru acte de corupţie. Amintim că, pe data de 27 mai, şeful suspendat al CJC a fost trimis în judecată, sub control judiciar, şi de procurorii DNA de la Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, alături de Adrian George Gâmbuţeanu, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată şi de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în formă continuată. Acesta se află însă, cel puţin oficial, din luna aprilie, în Statele Unite ale Americii, pentru a se trata de cancer. Cu toate acestea, el nu şi-a uitat obligaţiile, făcându-şi publică agoniseala în luna iulie. Deşi este titularul declaraţiei, pe numele lui Nicuşor Constantinescu nu apare nicio proprietate, toată avuţia aflându-se în posesia membrilor familiei sale.
Şi-a donat o parte din bunuri
În ceea ce priveşte clădirile familiei, Codruţa Constantinescu este unicul proprietar al unei case de locuit, în suprafaţă de 360 mp, în municipiul Constanţa, pe care a dobândit-o prin „act de lichidare a regimului comunităţii legale şi partaj voluntar fără sultă“. În declaraţia de avere anterioară, aceeaşi proprietate era stipulată ca aparţinându-i doar pe jumătate, din anul 2002.De asemenea, fiica celor doi, Smaranda, este unica proprietară a unui case în Bucureşti, primite prin donaţie în anul 2005 (256,57 mp), fiul minor deţine, în aceeaşi maniera, din 2007, o casă de vacanţă în Piatra Neamţ (448,50 mp), iar numele Codruţei este, din nou, menţionat în cazul unei case de locuit „executate în regie proprie“, în Bucureşti, în anul 2013 (184,43 mp). În declaraţia completată anul trecut se menţiona că, pe 29 martie 2013, Nicuşor Constantinescu a donat bunurile descrise mai sus (terenul din Piatra Neamţ, o casă din Bucureşti şi casa de vacanţă din Piatra Neamţ) copiilor săi.
Familia Constantinescu mai deţine şi „tablouri, colecţie timbre, bijuterii, numismatică, obiecte de mobilier vechi, obiecte de artă“ dobândite în perioada 1990-2011, a căror valoare nu poate fi însă estimată. De asemenea, la acelaşi capitol, Codruţa Constantinescu declară că a dobândit, anul trecut, „picturi ulei pe carton şi pânză“, a căror valoare estimată se ridică la 15.000 de euro. Ea mai apare în declaraţia de avere şi cu suma de 300.000 de lei, primită cadou de la Gheorghe Oancea (decedat în iulie 2013, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor şi Salvamarilor Profesionişti şi cunoscut partener de afaceri al lui Mazăre şi al lui Constantinescu). Preşedintele CJC mai are un depozit bancar de 987.000 de dolari şi un cont curent la Citibank, de 5.558 de dolari. Despre averea şi declaraţiile în exclusivitate făcute de Nicuşor Constantinescu pentru cotidianul ZIUA de Constanţa puteţi citi mai multe AICI.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii