Programul de reabilitare termică a blocurilor, aplicat doar la Cernavodă!? (document)

Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe cuprinde şi programul de reabilitare termică a acestora.
 
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene derulează şi în acest an programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe. Acesta este reglementat de OUG nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi de normele metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009, aprobate prin OMDRL nr. 163/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
 
Potrivit centralizatorului creditelor bugetare alocate pe unităţi administrativ-teritoriale pentru anul în curs, MDRAP a alocat suma de 20.000.000 de lei pentru acest program, bani care vor fi distribuiţi pentru diverse UAT-uri din numai 16 judeţe ale ţării. Programul naţional de reabilitare termică se adresează asociaţiilor de proprietari care vor să crească performanţa energetică a blocurilor de locuinţe construite conform unui proiect elaborat până în anul 1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.

Ce presupune programul? 

În cadrul programului, se realizează mai multe lucrări, beneficiarii fiind, desigur, locatarii imobilelor reabilitate termic. În primul rând, se fac lucrări de reabilitare termică a anvelopei, ce presupun: izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului, înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe, termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor, izolarea termică a planşeului peste subsol. Apoi se efectuează lucrările privind reabilitarea termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/înlocuirea cazanului şi/sau a arzătorului din centrala termică de bloc/scară.
 
Odată definitivată această etapă, se trece la reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire şi apă caldă de consum, partea comună a clădirii tip bloc de locuinţe. Aici sunt incluse: montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă şi creşterii eficienţei energetice; lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora.
 
În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi ale auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se pot adăuga: repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei/învelitoarei de tip şarpantă, demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie, repararea/refacerea canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor ocupate, realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de producere şi furnizare a energiei termice, montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie, repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe, repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament/de racord şi montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum.

Cât costă reabilitarea termică?

În cadrul acestui program, costurile pentru reabilitarea termică a unui bloc de locuinţe sunt împărţite. Astfel, asociaţia de locatari plăteşte 20% din costul total al lucrărilor de reabilitare, iar restul de 80% este suportat de la bugetul de stat şi cel local. De asemenea, proporţia de 20% din totalul lucrării de reabilitare, acoperită de către asociaţia de proprietari, se împarte între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă-parte, în funcţie de cota-parte indiviză care îi revine. Dacă asociaţia, unul sau mai mulţi proprietari se află în imposibilitatea de a-şi achita partea care le revine, primăria locală poate prelua parţial sau integral costurile şi poate decide modul în care se va recupera ulterior suma. Diferenţa de 80% din costul reabilitării termice este asigurat astfel: 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, iar 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru acest program.

Doar o primărie constănţeană aplică programul 

Ca de fiecare dată, judeţul Constanţa este codaş când vine vorba să aplice diverse programe naţionale ale căror costuri, culmea, sunt suportate parţial din fonduri guvernamentale. Aşadar, pe parcursul acestui an, o singură unitate administrativ-teritorială va beneficia de Programul naţional de reabilitare termică: Primăria Cernavodă. Fondurile alocate pentru reabilitare termică se ridică la 210.399,64 de lei şi vor permite efectuarea lucrărilor la trei imobile. Potrivit informaţiilor existente pe site-ul MDRAP, la Cernavodă vor fi reabilitate termic blocul nr. 23, situat pe strada 24 Ianuarie şi care cuprinde 21 de apartamente, blocul nr. 4, de pe aceeaşi stradă, incluzând 20 de unităţi locative, şi blocul nr. 9, de pe strada Răsăritului, în care locuiesc 20 de familii.