#DobrogeaDigitală In memoriam Simion Tavitian, cel mai „de seamă” dintre armenii dobrogeni

În urmă cu 12 ani, pe 7 noiembrie 2008, pleca „să se odihnească un pic” Simion Tavitian, personalitate marcantă a vieții culturale dobrogene și un reper al comunității armene din România.

Publicist de vocaţie, de o mare probitate şi onestitate intelectuală, scormonitor prin istoria și devenirea neamului său, el a contribuit major la promovarea celor mai importante personalități ale etniei pe care a reprezentat-o cu onoare, lăsând nu mai puțin de opt volume despre congenerii săi și realizările lor remarcabile.

Academicieni, profesori, actori, regizori, prelaţi, ofiţeri, avocaţi, medici, scriitori, jurnalişti, oameni de afaceri sau oameni politici – cu toții sunt plasați la locul pe care îl merită în tabloul bogat al intelighenţei românilor de etnie armeană. O misiune deloc ușoară, pe care Simion Tavitian și-a îndeplinit-o până la capăt cu strălucire și modestie, deopotrivă, demers izvorât, așa cum declară chiar el, „din sufletul unui român de origine armeană trăitor si truditor în spaţiul dintre Dunăre şi Mare”.

Din cărțile sale am aflat câte lucruri extraordinare a făcut pentru spiritualitatea românească acest neam de vechi creștini, mai responsabili și mai patrioți chiar decât unii dintre românii autohtoni. Ei au construit școli, drumuri și lăcașuri de cultură, au adus tiparnițe, au întemeiat târguri, și-au respectat vecinii și au trăit în pașnică și armonioasă conviețuire cu toată lumea, fiind un model de bună cuviință și deschidere.

Un istoric al mișcării populației armenilor în regiunile din întreaga țară îl face autorul, înainte de a creiona portretele academicienilor de origine armeană, în volumul „Armeni sub cupola Academiei Române”. Am extras mai jos fragmentul referitor la Dobrogea și prezența aici a coloniilor armene, de mai bine de cinci veacuri.

„La Babadag, se semnalează prezența armenilor începând din anul 1500, unde credincioşii armeni aveau biserica lor. La Biblioteca Mâchitharistilor din Viena este păstrată o colecție de versuri ale lui Martiros din Caffa, care a trăit în anul 1672 timp de aproape 6 luni la Babadag și a scris o poezie satirică la adresa fruntaşilor armeni din acest oraș.
După tradiție şi după o piatră găsită pe locul cimitirului vechi armenesc din Constanța, unde a fost şi vechea biserică, colonia armeană datează aici cel puțin din anul 1760.

Numărul armenilor a ajuns, la Constanța, în 1878 (anul eliberării Dobrogei) la 35 de familii. După imigrările masive din Turcia, după 1922, populația armeană din Dobrogea a crescut simțitor, ajungând în anul 1928, numai în județele Constanța și Caliacra, la 5.664 de suflete. În orașul Constanța, potrivit unui recensământ din 15 mai 1925, numărul armenilor era de 3560, situându-se pe locul al treilea, după români si greci. Numărul lor a scăzut însă simțitor, după cel de-al doilea război mondial, în urma emigrărilor.”

#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: interetnica.ro
 
Citeşte şi:

Simion Tavitian, scriitor, cărturar armean din Basarabia

#Dobrogeaetnică: „Meritul Dobrogean“ pentru Simion Tavitian (3 februarie 1926 - 7 noiembrie 2008)