#DobrogeaDigitală Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (VI)

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.

Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.

Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.

Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.



Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.

Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.

Așadar, după cum punctează autorul, „ să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor cinci capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaselea capitol, „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“. Pe parcursul acestui capitol vom cunoaște primarii orașului Cernavodă dintre anii 1978 și 1936. Autorul mărturisește că intenția sa de a integra toate biografiile edililor nu a putut fi împlinită din mai multe motive. Redăm mai jos biografiile primarilor Constantin Ceacalopol, Ioan Moșoiu, Velicu Teodor : 

„D-l CONSTANTIN CEACALOPOL, comerciant, a fost preşedinte al comisiei interimare un an: 15 August 1931 - 20 Iunie 1932. S'a născut in oraşul Cernavoda la 12 Februarie 1882. A urmat şcoala primară în comuna natală. 

A fost consilier comunal în mai multe rânduri, iar în timpul guvernării d-lui profesor N. Iorga a fost preşedinte al comisiei interimare. Cu ocazia venirii M. S. Regele Carol II în Cernavoda, primar fiind dasa, l'a primit cu tradiţionalul obiceiu: „pâine şi sare“. 

Deşi interimatul d-sale a fost foarte scurt, totuşi a pus o bună rânduială în finanţe e şi gospodăria comunei. Bugetul comunei a înregistrat o economie frumoasă. A dat exemplu chiar cu salariul de primar, reducându-l de la 10 000 la 5000 lei. 

Domnul Ceacalopol a ocupat demnitatea de preşedinte al Sfatului Negustoresc, preşedinte la cooperativa «Cernavoda» din localitate şi membru în consiliul de admistraţie al Federalei Constanţa. Este decorat cu Crucea Comemorativă şi Cultul Eroilor. 

D-l IOAN MOŞOIU a fost preşedinte al comisiei interimare (29 Dec. 937 - 11 Febr. 1938). 

Dl CĂP. VELICU TEODOR, a fost desemnat la conducerea oraş ului, în urma marelui eveniment din Februarie 1938. S'a născut în Bucureşti la 22 Aprilie 1893. A urmat şcoala primară «Eliade Rădulescu» şi liceul «Mihai Viteazul» din Bucureşti. A intrat în şcoala militară din Bucureşti în 1913, obţinând tresa de sublocotenent în 1915. 

În anul 1916, a fost numit aghiotantul comandantului cetăţii Cernavoda. În 1918 a trecut în Corpul Jandarmeriei, comandând consecutiv legiunile mai multor capitale de judet. A fost director de studii și profesor la Şcoala Specială de Jandarmi din Oradea-Mare, de unde a fost mutat la inspectoratul General al Jandarmeriei Bucureşti, apoi pe cerere în anul 1936 la Centrul 2 Jandarmeriei din Cernavoda. În anul 1938 a fost trecut în rezervă pentru limită de vârstă. 

Câteva coincidențe din destinul acestui om: după ce a terminat Şcoala Militară din Bucușreşti , şi-a inaugurat cariera ca sublocotenent în oraşul Cernavoda, pentru ca tot în Cernavoda să-şi încheie cariera militară, ieşind la pensie. Sub domnia Regelui Ferdinand Cel Loial, a sunat mobilizarea în Cernavoda la 15 August 1916, dând astfel semnalul acelui act unic în istoria neamului. 

În 1938 Fecruarie 24, participă Căpitan Velicu Teodor la un alt act tot atât de însemnat în istoria neamului de sub domnia M. S. Regelui Carol II, prezidând biroul electoral Cernavoda, care a efectuat plebiscitul din ziua de 24 Februarie 1938.“

Va urma.

Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat 

Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (V)