#DobrogeaAcademică Limitarea accesului la documente din arhivă – o decizie cu consecințe grave

La 26 mai 2022, pe website-ul Arhivelor Naţionale ale României, a fost postat un comunicat, prin care s-a anunţat faptul că, începând de la această dată, toate documentele solicitate sălilor de studiu ale Arhivelor vor trece printr-un filtru al cenzurii, urmărindu-se oprirea accesului la informaţiile clasificate, indiferent de creator, conţinut şi anul în care au fost create aceste documente, totul desfăşurându-se sub pretextul „respectării măsurilor cu privire la protecţia informaţiilor clasificate”. S-a mai menţionat şi posibilitatea ca unele dintre dosare să nu mai ajungă la cercetători.

Îngrijorat de această decizie, Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a transmis, luni, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului de Interne Lucian Bode, că „posibilitatea restricţionării accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare”, din perioada comunistă şi chiar mai vechi constituie „o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive”.

Potrivit textului scrisorii, „ne îngrijorează semnalările mediatice privind distrugerea unor documente publice la expirarea termenului legal de secretizare, fără evaluarea firească a conţinutului lor documentar-istoric de către specialiştii Arhivelor, fapt îndreptat ferm înspre prejudiciul ştiinţei istorice şi a identităţii naţionale. Instituţiile cu profil istoric (facultăţi, institute, centre etc.), din cadrul universităţilor şi Academiei Române îşi desfăşoară activitatea pe baza investigaţiilor din arhive. Majoritatea cercetătorilor istoriei recente au în plan lucrări care presupun asemenea cercetări în arhivă”.

Preşedintele Academiei solicită autorităţilor publice implicate să intervină în cel mai scurt timp pentru eliminarea restricţiilor menţionate şi asigurarea integrităţii informaţiei relevante pentru istoria acestei ţări.

„Este necesar ca prestigioasa instituţie numită Arhivele Naţionale ale României, principala depozitară a memoriei naţionale şi unica autoritate de reglementare în domeniul arhivelor, condusă nu de puţine ori de-a lungul timpului de membri ai Academiei Române, să-şi păstreze rangul şi menirea, să fie modernizată, consolidată şi respectată, în acord cu practicile din Uniunea Europeană. În acest sens, este imperios necesar ca proiectul Legii Arhivelor PL-x nr. 31/2019, care soluţionează corect şi problemele menţionate mai sus, să revină cu prioritate pe agenda Parlamentului”.

De asemenea, mai mulţi istorici, cercetători, arhivişti au protestat, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Parlamentului, Guvernului şi Arhivelor Naţionale, faţă de limitarea accesului liber la „documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional. Cerem revocarea acestei decizii şi declasificarea documentelor gestionate de Arhivele Naţionale ale României, precum şi a documentelor cu valoare istorică, deţinute de instituţiile statului, pentru care s-a împlinit termenul de 30 de ani de la crearea lor”.
 
Citește și: