#DobrogeaAcademică Primul președinte al Academiei Române, aniversat la 220 de ani de la naștere

Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a vernisat miercuri, 13 aprilie 2022, expoziția „Ion Heliade-Rădulescu – 220 de ani de la naștere“.

Organizată de Cabinetul de Manuscrise-Carte Rară și de Cabinetul de Stampe, expoziția care evocă o figură emblematică a culturii române - poet, istoric, publicist, traducător, creator de sisteme lingvistice, profesor de matematică și astronomie, editor de publicații - va fi deschisă până pe 29 aprilie și își așteaptă oaspeții de toate vârstele, intrarea fiind liberă.

Cu prilejul aniversării primului președinte al Academiei Române au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. univ. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, și Gabriela Dumitrescu, curatorul expoziției.

Membru fondator al Societății Academice Române, devenită Academia Română, Ion Heliade Rădulescu a condus înaltul for în perioada 1867-1870. În calitate de președinte, a contribuit decisiv la organizarea secțiilor academice, la instituirea premiilor Academiei Române și la constituirea comisiei pentru elaborarea Dicționarului limbii române.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor piese din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române și al Muzeului Național al Literaturii Române, care reconstituie atmosfera secolului în care a creat  academicianul enciclopedist Ion Heliade-Rădulescu.

Sunt expuse manuscrise ale operelor sale literare și istorice, edițiile princeps din „Gramatica românească“ și „Dicționarul de neologisme“, primele periodice realizate în Țara Românească la care a contribuit semnificativ – „Curierul românesc“, „Curier de ambe sexe“, „Buletin gazetă administrativă“, „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti“–, corespondența cu personalități ca Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Barițiu, Costache Negruzzi, Gheorghe Magheru, Petrache Poenaru. Astfel, expoziția dorește să pună în evidență diversitatea proiectelor inițiate de Ion Heliade-Rădulescu și asiduitatea muncii sale, pusă în slujba dezvoltării culturii moderne din spațiul românesc.

Portrete ale exponenților vieții culturale și politice, fotografiile de familie, imagini ale orașelor românești de la jumătatea secolului al XIX-lea oferă detaliile unei lumi efervescente, aflată în plin proces de adaptare la formele europene de organizare a societății.


Ion Heliade Rădulescu este cel care a realizat și a tipărit prima gramatică modernă a limbii române, în anul 1828. A fost, de asemenea, una dintre personalitățile de frunte ale Revoluției de la 1848, care a militat pentru cultivarea limbii române și pentru cunoașterea istoriei naționale.
 
#DobrogeaAcademică
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.


Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

Sursa foto: acad.ro
 

Citește și: