vinul.ro Armânlu nu cheari! Murfatlarul renaște de la Cernavodă

Povestea milenară a vinurilor Dobrogei – și mă refer acum la cea mai mare Denumire de Origine din regiune, Murfatlar – devine mai interesant pe zi ce trece, de data asta pe o filieră calitativă, izvorâtă dintr-o cramă de familie. Ca de atâtea ori în istorie, firul epic se reînnoadă “așa cum trebuia să fie”: în scenă (re)intră reprezentanți ai unui popor care – prin tenacitate, ingeniozitate și hărnicie – contribuie la conturarea identității și schimbă de secole jocul în această străveche regiune. O să vedeți de ce, în cele ce urmează!

Panait (Iota) Trantu activează de trei decenii în lumea “vinului de Murfatlar”, chiar dacă firma pe care a privatizat-o în 1999 are crama la capătul vestic al Denumirii de Origine, la Cernavodă. E aici de pe vremea când “Întreprinderea Agricolă de Stat Cernavodă exploata 2.300 de hectare de vie, avea 4.000 de locuri de cazare pentru zilieri, făcea exporturi de struguri de masă iar la poartă camioanele stăteau la coadă cu zecile, în timp ce în gară așteptau garnituri de tren care să preia vinurile”, după cum își amintește și azi. În vremea când toată economia vechii republici socialiste se deșira ca un ciorap vechi, la finalul secolului XX, Trantu a reușit să salveze ce se mai putea salva și a înființat Vinex Murfatlar, companie care exploatează azi aproape 120 de hectare (aproximativ 1 milion de litri), se retehnologizează permanent – atât pe partea de viticultură cât și pe cea de vinificare – și pe care a reușit s-o “piloteze” prin vremurile nesigure ale tranziției beneficiind în primul rând de recunoașterea și încrederea colegilor din profesie și din business. A privatizat “împrumutând bani și încasând bani în avans de la foști clienți precum Angelli, Halewood sau Jidvei”, a închiriat mai întâi crama pentru o perioadă de doi ani și a arendat terenuri până a ajuns la aproximativ 30 de hectare. “De la 1 august 1999, toți colegii mei au devenit angajații mei… iar asta e o responsabilitate”, își amintește Trantu, care spune că nu producția a fost cea care l-a preocupat atunci, ci birocrația (“acum, nu cred că aș mai lua-o de la capăt!”).

Trantu a crezut în potențialul zonei și a încurajat noi investitori

Azi, în Denumirea de Origine Controlată Murfaltar lucrurile se mișcă mai bine ca niciodată în ultimele decenii, deși mulți s-ar fi așteptat la o scădere a vizibilității acestei DOC odată cu problemele celei mai mari societăți comerciale de profil din zonă. Dar istoria vinurilor “de Murfatlar” se scrie în continuare.

Iota Trantu, deși nu are o vârstă înaintată, ar putea fi numit “patriarhul” vinului de Murfatlar din Cernavodă: a crezut, de la bun început, în potențialul zonei și în necesitatea ca acolo să existe mai mulți producători, care să aducă fiecare capitalul, munca și diversitatea de viziuni de care orice regiune viticolă are nevoie, ca să devină o “marcă de calitate”. A promovat Murfatlarul, a convins investitori să înființeze crame și plantații, a dat o mână de ajutor celor care urma să-i devină concurenți – dar care în același timp urma să contribuie la întărirea regiunii. A vinificat în propria cramă strugurii unor colegi din Denumirea de Origine care nu dispuneau încă de crama proprie… Așa au luat naștere cel puțin două crame aflate la câteva sute de metri de a lui și care azi devin parte importantă din oferta vinicolă și turistică a zonei.

“E o zonă formidabilă Murfatlarul – cu acumulări foarte bune de zahăr în struguri, cu o climă în general ferită de intemperii, cu tradiție de milenii, cu numeroase puncte de atracție turistică, ușor accesibil atât din Constanța cât și dinspre Tulcea sau București ori dinspre circuitul turistic care se derulează pe Dunăre” – acestea crede Trantu că sunt principalele atuuri ale Denumirii.

Iar părerile îi sunt confirmate de realitate: azi, pe o rază de câteva zeci de kilometri de capătul podului de la Cernavodă se găsesc mai multe vii și câteva crame care lipseau în urmă cu zece ani – Alira, Darie, Jidvei, Rasova, Vinex, plus alte câteva investiții în curs de finalizare.
(va urma)

Fiindcă e o fire discretă, numele lui Panait (Iota) Trantu e asociat mai degrabă cu calitatea lui de vicepreședinte al Asociației Aromânilor, decât cu activitățile profesionale și antreprenoriale pe care le-a derulat în viticultura și vinificația din zona Murfatlar – Cernavodă. Dar seriozitatea în afaceri și priceperea în viticultură și vinificație, împreună cu disponibilitatea de a facilita intrarea altor investitori în zonă, sunt calitățile care au făcut din el un artizan al renașterii numelui Murfatlar.

 “Armânlu nu cheari” – o inscripție pe care toți cei care au trecut în ultimii ani pe Autostrada Soarelui spre Constanța au putut-o vedea – înseamnă “Aromânul nu piere”. Ea a ajuns să reprezinte nu doar declarația de identitate și de mândrie a unui popor care a contribuit substanțial la conturarea profilului psihologic și social al Dobrogei, ci și să fie văzută ca un manifest al tenacității, dârzeniei și spiritului de cooperare al membrilor acestei comunități.

* Fotografia din deschiderea acestui articol provine din arhiva cramei.
Puteți rămâne la curent permanent cu noutățile de la această cramă dând like paginii de Facebook Vinex Murfatlar.
Această cramă a participat, anul trecut, la proiectul de promovare „Vinurile Dobrogei – altfel decât la știai” inițiat de revista Vinul.Ro.