Bilanţul Legislativului 2012-2016. „Traseismul” politic a ajuns la cote alarmante în acest mandat

Înainte de a merge să vă acordaţi votul, consider că e potrivit să aflaţi şi rezultatele unui studiu publicat de Institutul de Politici Publice, la 5 decembrie 2016, despre bilanţul Legislativului 2012-2016. În actuala legislatură au fost depuse în total 2.729 de iniţiative legislative, 1.689 (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) - Guvernul, 50% dintre iniţiativele parlamentarilor fiind respinse şi numai 14% devenind legi (ceea ce denotă pregătirea insuficientă a acestor iniţiative, necunoaşterea aspectelor juridice, atât de către parlamentari, cât şi de către staff-urile grupurilor parlamentare), raportat la 80% dintre iniţiativele Guvernului care au fost adoptate.
 
La acest capitol se remarcă un senator care a semnat nu mai puţin de 226 de iniţiative legislative, dintre care 30 au devenit legi, şi un deputat cu 170 de iniţiative, dintre care opt au devenit legi, iar la polul opus există şi trei parlamentari fără nici măcar o iniţiativă legislativă, cei de la IPP constatând că acesta este cel mai ineficient Parlament al României de după Revoluţie, măcar din punctul de vedere al celui mai important rol al său, acela de legiuitor.
 
Integritatea aleşilor este un alt capitol la care aceştia stau foarte prost, 15% dintre aleşii uninominal în 2012 neregăsindu-se, la finalul mandatului, în Parlament, cei mai mulţi fiind urmăriţi penal şi/sau condamnaţi (definitiv).
Mai trebuie să ştiţi că în Parlament s-au înregistrat şi recorduri. Cei mai longevivi parlamentari au deja şapte mandate.
 
Acelaşi studiul arată că „traseismul politic” a ajuns la cote alarmante în acest mandat, nu mai puţin de 223 de parlamentari (38% din total) fiind afiliaţi altui partid faţă de momentul 2012, însă sunt câţiva parlamentari care au bifat chiar şi patru partide în decursul acestor patru ani.
 
Nu în ultimul rând, din punctul de vedere al transparenţei veniturilor, ca o condiţie pentru un mandat credibil, este prezentată o anomalie alarmantă: „fenomenul” împrumuturilor acordate în nume propriu, de către parlamentari, către persoane fizice/juridice, care a ajuns în ultimii patru ani la valoarea colosală de 47 de milioane de euro, în timp ce soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 de ori mai mic - circa 880.000 de euro, ca să nu mai vorbim de plusul de acum faţă de anul 2012, în privinţa terenurilor achiziţionate de parlamentari - 2,5 milioane de metri pătraţi.