„Eu unde votez la alegerile parlamentare?” Cum poţi să-ţi exerciţi dreptul la vot dacă eşti plecat din localitate

Alegerile parlamentare bat la uşă, iar oamenii se întreabă dacă vor putea să-şi exercite dreptul de vot în cazul în care se află în alt oraş decât cel în care locuiesc sau dacă sunt plecaţi în străinătate. Redacţia ZIUA de Constanţa a primit pe adresa de e-mail o întrebare referitoare la votul din 11 decembrie de la un cititor al ziarului:
 
„Stimată redacţie,
Vă rog mult să mă scuzaţi că apelez la dvs. Ştiţi cumva unde sau cui să mă adresez să aflu dacă trebuie să mă înregistrez undeva ca să pot vota? Sunt mutat de foarte puţin timp în oraş, iar pe internet nu am reuşit să găsesc o singură pagină web care să mă ajute. Dacă aveţi timp, vă rog mult, scrieţi-mi şi mie măcar numele instituţiei căreia mă pot adresa! Vă mulţumesc anticipat.
Cu mult respect, N.B.”

Votul este posibil în orice oraş din judeţul în care se află domiciliul 

Conform Autorităţii Electorale Permanente (AEP), în cazul în care, în ziua votării, alegătorii care se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea AEP, „alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa”.
 
Cu alte cuvinte, dacă un alegător nu se află în comuna, oraşul sau municipiul în care are domiciliul sau reşedinţa, acesta poate vota la orice secţie de votare din acelaşi judeţ. La alegerile parlamentare din acest an, circumscripţiile electorale din ţară sunt cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti.
 
Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii pot vota la secţia de votare la care-şi desfăşoară activitatea dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul în care se află secţia de votare respectivă (sau în municipiul Bucureşti, după caz), precizează AEP. În ceea ce-i priveşte pe candidaţi, ei îşi pot exercita dreptul de vot în orice secţie de votare din judeţul în care candidează.

Cum se votează cu urna mobilă

Conform Legii electorale, alegătorul care nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare din cauza stării de sănătate sau invaliditate poate depune o cerere scrisă în acest sens la biroul electoral al secţiei de votare de care aparţine. Alături de cerere, el trebuie să anexeze copii ale actelor care demonstrează starea de sănătate sau de invaliditate din cauza cărora nu se poate deplasa singur la urne. În ziua votului, o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral din secţie se va deplasa cu buletine de vot şi cu ştampila „Votat” la domiciliul celor în cauză. După ce aceştia îşi exprimă opţiunea electorală, buletinele sunt introduse în urna specială, care este unică pe raza secţiei de votare respective şi este transportată numai de membrii biroului electoral respectiv, sub paza poliţiştilor.

Votul în străinătate 

Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în august, Guvernul a completat prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, măsurile adoptate îndreptând obstacolele tehnice în calea exercitării dreptului la vot, fără a schimba principiile de bază ale legislaţiei electorale.
 
Astfel, alături de secţiile de votare deschise pe lângă misiunile diplomatice, şi oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite, pot deschide secţii de votare, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă. De asemenea, se introduce posibilitatea cetăţenilor români cu drept de vot să îşi exercite dreptul electoral pe liste suplimentare, inclusiv la secţiile care se vor crea, potrivit legii, pe baza solicitării a cel puţin 100 de români aflaţi în străinătate, într-o anumită regiune sau localitate, precum şi în secţiile de votare constituite în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

De ce documente ai nevoie ca să poţi vota

Pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară, documentele necesare pentru vot sunt cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate. În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, este necesar paşaportul simplu, cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, în timp ce în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşportul simplu, sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate. Membrii reprezentanţelor diplomatice au nevoie de paşaportul diplomatic sau de serviciu, iar elevii din şcolile militare trebuie să prezinte carnetul de serviciu militar.
 
Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor, inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
 
Alegerile parlamentare din 2016 în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.

Sursă foto: ZIUA de Constanţa