O scurtă istorie a prezenţei la vot la alegerile parlamentare din 1990 şi până în prezent

La 11 decembrie 2016, românii sunt chemaţi la vot pentru alegerea noilor reprezentanţi în Legislativ. De la Revoluţie, România a mai avut alte şapte scrutine legislative. Dar să ne aducem aminte care a fost prezenţa la vot la scrutinele electorale anterioare!
 
Primele alegeri legislative libere din România de după Revoluţie au avut loc la 20 mai 1990, simultan cu scrutinul prezidenţial, în ceea ce avea să rămână în istorie drept „Duminica orbului” - aluzie la modul în care a apreciat electoratul promisiunile propovăduite de cei care promovau „democraţia originală”.
 
Următoarele alegeri legislative au avut loc în toamna anului 1992, pe 27 septembrie, din nou simultan cu alegerile prezidenţiale. Alegerile legislative din 3 noiembrie 1996, au înregistrat o prezenţă la vot de 76,01%.
 
Alegerile legislative din 26 noiembrie 2000 au adus o prezenţă la vot de 65,31%, desfăşurându-se simultan cu alegerile prezidenţiale.
 
La alegerile legislative din 28 noiembrie 2004, întrecerea s-a desfăşurat pentru 136 de locuri de senator şi 314 locuri de deputaţi, prezenţa la vot fiind de 58,5%.
 
Alegerile legislative din 30 noiembrie 2008 au înregistrat două premiere: s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai populaţiei fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporţional, cea de-a doua noutate fiind că alegerile parlamentare nu au mai avut loc simultan cu cele prezidenţiale, mandatul şefului statului fiind prelungit la cinci ani, până în anul 2009. Alegerile legislative din 9 decembrie 2012 au înregistrat un procent al prezenţei la vot de 41,76%.
 
Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 vor însemna alegerea a doar 442 de parlamentari. Aceste alegeri presupun şi o desfăşurare diferită faţă de ultimele două scrutine de acest tip, ca urmare a deciziei din 24 februarie 2015 a Comisiei de Cod Electoral, care a decis revenirea la votul pe listă şi renunţarea la sistemul de vot uninominal.
 
La 20 iunie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe listă. Potrivit acestei norme, va fi câte un deputat la 73.000 de locuitori şi un senator la 168.000 de locuitori, astfel ajungându-se la un număr de 308 deputaţi şi 134 de senatori, adică un total de 442 de aleşi, faţă de 588, câţi au fost în mandatul 2012-2016.

 
În şedinţa de Guvern din 31 august 2016, Executivul a stabilit prin hotărâre ca alegerile parlamentare pentru Senat şi Camera Deputaţilor să se desfăşoare duminică, 11 decembrie. Pentru organizarea alegerilor s-a aprobat suma totală de 227,7 milioane de lei, fondurile fiind prevăzute în bugetele MAI, MAE, AEP, STS, INS, pe categorii de cheltuieli.
 
La alegeri au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, în schimb, nu pot vota debilii sau alienaţii mintal, cei puşi sub interdicţie şi nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege. În ceea ce priveşte actele necesare, se poate vota în baza oricărui document de identitate din cele cunoscute deja.
 
În prezent, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de aproximativ 18,9 milioane. La nivelul judeţului Constanţa se votează în 556 de secţii de votare. Biroul Electoral Judeţean (BEJ) a publicat numărul secţiilor de votare din localităţile din judeţ, străzile arondate acestora, precum şi numărul de alegători care au drept de vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie. 629.648 de constănţeni sunt înscrişi pe listele permanente în cele 556 de secţii de votare din judeţul Constanţa. 581.981 de alegători figurează ca posesori de cărţi de identitate. 47.667 de alegători cu drept de vot au acte de identitate model vechi sau alte tipuri de documente.