Perspectiva prieteniei chino-romane arata promitator (galerie foto)

Discursul Excelenţei sale, Wang Tieshan, consul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa

Anul acesta, în octombrie, vom celebra grandios două evenimente importante: cea de-a 60-a aniversare de la fondarea Republicii Populare Chineze şi stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Populară Chineză şi România.

În ultimii 60 de ani, în China au avut loc schimbări colosale, de la îmbunătăţirea infrastructurii la creşterea volumului de mărfuri comercializate, de la progresul puterii economice a naţiunii, pe toate planurile, la ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor. Este imposibil să le putem menţiona pe toate în doar câteva fraze.

România a recunoscut Republica Populară Chineză încă de la începuturi, de pe 5 octombrie 1949, din prima săptămână în care noua Chină a luat naştere. De atunci, relaţiile dintre cele două ţări s-au dezvoltat fără piedici. În acelaşi sens, în ultimii ani, s-au obţinut realizări remarcabile sub toate aspectele, încununate prin vizita în România a preşedintelui Chinei, Hu Jintao, în 2004, având ca primă oprire Constanţa, dar şi prin participarea omologului său, preşedintele Traian Băsescu, la deschiderea ceremoniei Jocurilor Olimpice din 2008, la Beijing. Un factor semnificativ cu impact major asupra relaţiilor sino-române l-a constituit creşterea schimbului reciproc de mărfuri. Cifra totală de afaceri privind comerţul bilateral a atins 2,57 miliarde de euro în 2008, din care produsele electronice şi mecanismele fabricate în China au reprezentat un procent considerabil ca şi volum.

Schimburile dintre oraşele înfrăţite şi cooperarea dintre cele patru judeţe din România - Constanţa, Galaţi, Brăila şi Tulcea - şi omoloagele lor din China s-au remarcat constant. Înţelegerea şi prietenia dintre oamenii din China şi cei din România s-au intensificat din ce în ce mai mult. Au fost organizate multe forumuri şi seminarii comune pe teme de afaceri şi comerţ şi numeroase vizite reciproce care au promovat cooperarea bilaterală în sfera ştiinţifică, tehnologică şi culturală.

Referindu-ne la legăturile comerciale şi economice dintre cele patru judeţe din România şi omoloagele lor din China, un bun exemplu este introducerea echipamentului de înaltă tehnologie - complexul de oţel laminat, realizat anul acesta, la Galaţi, de o firmă din China, din Henan. Printre altele, în 2007 s-a deschis o linie de transport maritim de containere între Shanghai şi Constanţa. Şantierul Naval Constanţa şi-a deschis birou de reprezentanţă în Shanghai, anul trecut, fiind orientat pe achiziţionarea de materiale brute. O societatea din Constanţa a comandat 12 vase de ocean din Jiangsu, China.

Din punct de vedere al schimbului cultural, în luna iulie, Orchestra Radiodifuziunii din China a oferit audienţei constănţene o reprezentaţie de neuitat, iar pe 25 septembrie locuitorii Constanţei vor avea din nou ocazia să se bucure de un spectacol al orchestrei simfonice chineze, care, de asemenea, le poate îmbogăţi viaţa culturală. În ceea ce priveşte cooperarea în plan educaţional şi sportiv, până la sfârşitul acestui an, un profesor de limba chineză va fi desemnat la Constanţa şi va organiza cursuri de limba chineză în câteva şcoli. O antrenoare de volei din China va începe în curând să lucreze cu elevii săi într-o instituţie locală. Elevii din Shanghai, respectiv din Constanţa au participat prin schimb de experienţă la activităţi în tabere de vară. Pe lângă acestea, în luna martie, am inaugurat expoziţia „China şi cucerirea spaţiului cosmic", în Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa. De asemenea, urmează să deschidem o altă expoziţie, „30' latitudine nordică", în octombrie, care va avea loc la Constanţa.

Petrecând mai mult de 20 de ani în România, mă bucur să constat că generaţia tânără din România a fost educată în spiritul prieteniei şi este devotată cauzei sino-române. Îmi doresc să facem eforturi comune, împreună cu colegii mei, pentru ca relaţiile bilaterale să evolueze către o nouă etapă pe viitor.