Cartea zilei Daniel Citirigă, „Europa Centrală și tentația federalismului. Istorie și diplomație în perioada interbelică”

Bun regăsit, prieteni ai lecturii! Astăzi, prezentăm un volum care abordează tema federalismului european și analizează acest subiect din prisma diplomației interbelice. Ideile federalismului sunt multiple și puțin abordate în istoriografia românească, dată fiind trecerea unui secol de la dispariția Imperiului Austro-Ungar. Proiectul de federalizare europeană a fost dezbătut în epocă inclusiv de intelectuali români precum Aurel C. Popovici, care publică o lucrare cu titlul „Statele Unite ale Austriei Mari”. Începutul Primului Război Mondial și sistemul de tratate de la Versailles distrug vechea organizare geopolitică a Europei și fac imposibilă punerea în practică a ideilor de reorganizare a Dublei Monarhii. Perioada interbelică a cunoscut evoluții sinuoase în raporturile politice dintre state care, după 1920, s-au constituit în două grupuri distincte: statele revizioniste și statele care fuseseră avantajate de prevederile tratatelor semnate la Versailles. Autorul structurează volumul în șase capitole și analizează în amănunt particularitățile organizărilor și retrasărilor de frontiere în Europa. Cum au fost teoretizate ideea de Europa și harta mentală a zonei central-europene - subiect intens disputat, mai ales dacă facem referire și la spațiul balcanic aflat la confluența dintre Orient și Occident, explică în amănunt D. Citirigă. 

Peter F. Sugar, cercetător avizat al spațiului sud-est european, caracteriza acest areal ca fiind unul extrem de complex și cu numeroase probleme care nu-și găsiseră rezolvarea de-a lungul secolelor. „Coabitarea prietenească a diverselor grupuri etnice nu a caracterizat regiunea Balcanilor înaintea cuceririi otomane din secolul al XIV-lea”, afirma Sugar, într-o lucrare care cercetează naționalismele est-europene în secolul XX. Sursele problemelor din spațiul est și central-european erau reprezentate de apariția naționalismului și a modului în care au fost manipulate aceste ideologii în scopul creării statelor naționale. Situația geopolitică care survine în contextul slăbirii dominației otomane în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ne obligă să descriem în linii generale ceea ce se întâmplă în Peninsula Balcanică în procesul de formare a statelor și națiunilor sud-estului european, dar și evoluțiile politice din Europa Centrală. Problematica grupurilor etnice este tratată de către Daniel Citirigă deoarece aceste grupuri sunt nucleele ideilor federalismului central-european. Mentalitatea colectivă europeană înţeleasă ca parte a spiritului european al epocii încadra ideile de „corp social” și de „națiune” ca fundament al politicii sistemului de instituții care articulau statul modern. Grupurile etnice încep să fie omogenizate în „masa națiunii”. Această mentalitate cuprindea viziuni despre: regimurile liberale ale Europei, dezvoltarea presei independente, a cercurilor de investitori în economie, aspectele internaţionale ale politicii conducătorilor statelor europene, preocuparea permanentă de a încheia alianţe şi convenţii comerciale, creşterea demografică, dar și dezvoltarea industrială. Prima jumătate a secolului al XX-lea pune Europa Centrală în faţa unei alegeri dificile, cea dintre federalismul ofensiv și federalismul defensiv. Pentru că a preferat ambiguitatea, Europa Centrală s-a confruntat cu o serie de consecinţe pe plan instituțional, dar și în planul social, probleme pe care statele din zona central-europeană nu le-au gestionat prea bine. Aceste probleme pot fi identificate în compoziția etnică (state cu cel puțin două nuclee consistente, precum Cehoslovacia și Iugoslavia) și în impunerile statelor puternice sau în mișcările fluctuante ale populației în arealul european.

Teza care dă curs argumentaţiei autorului reprezintă o abstractizare a celor două concepte care au fost aduse în discuţie mai sus: interesul european al epocii și intențiile de federalizare a unor state. Peste aceste argumentații, autorul aduce încă o motivație certă a ipotezei sale de cercetare, și anume „proiectele de uniune dinastică”. În acest sens, D. Citirigă prezintă planuri de uniune dinastică care includeau și membri ai monarhiei din România. Astfel, autorul ne prezintă un proiect dinastic românesc încheiat în scopul întăririi Micii Înțelegeri și un alt proiect dinastic româno-polon. Percepțiile diplomatice românești cu privire la proiectele federale central-europene sunt și ele prezentate într-o manieră diferită decât ceea ce s-a scris până în acest moment. Finalul cărții tratează și falimentul federalismului și al alianțelor regionale central-europene interbelice cu o sinceritate absolută. Perioada analizată de autor este una efervescentă, în care ideile, proiectele și tentațiile există în spațiul public și sunt susținute de elitele politice ale vremii. De ce nu s-au realizat acestea sau care au fost cauzele eșuării unora dintre aceste proiecte vă invit pe dumneavoastră să aflați din lectura cărții prezentate astăzi. Astfel, volumul de față se constituie într-o importantă sursă de informare pentru cercetători, studenţi, masteranzi şi doctoranzi şi pentru toţi cei interesaţi de cunoaşterea în amănunt a tuturor eforturilor politico-diplomatice care au însoțit proiectele politice de reconfigurare politică a Europei Centrale.
 
Lectură plăcută!
 
Titlu: „Europa Centrală și tentația federalismului. Istorie și diplomație în perioada interbelică”
Autor: Daniel Citirigă
Editura: Cetatea de Scaun
Locul şi anul apariţiei: Târgoviște, 2015.
 
Sursa foto: www.cetateadescaun.ro