CARTEA ZILEI Stanislav Belkovski - „Putin - biografia interzisă“

Cartea propusă pentru lectură astăzi a apărut în Federația Rusă, la finalul anului 2013, și a fost tradusă în mai multe limbi de circulaţie internațională, iar în limba română a fost publicată în vara acestui an. Autorul cărții, Stanislav Belkovski, a fost birocrat al echipei de la Kremlin și un reputat politolog rus care iese din contingentul autorilor de biografii despre Vladimir Putin. Afirm acest aspect deoarece cartea pune accent pe intenţia clară de a distruge mitul din jurul lui Putin, om puternic, dur cu subalternii, atras de KGB și ofițer activ al acestuia, mascul de succes cu reușite notabile în rândul femeilor, obsedat de funcţii şi de putere.

Cartea este captivantă și se citeşte cu sufletul la gură, descrie amănunte pe care alte biografii nu le au deoarece este scrisă de un membru din cercul puterii lui Putin. Autor, profesionist foarte interesant şi suspect în acelaşi timp, tehnolog politic contemporan din Rusia, Belkovski stârnește curiozitatea cititorului care se întreabă cum de a fost posibilă o asemenea abordare. Omul este cultivat, are şi informaţii subtile, din dosare interzise, dar are şi interpretări mega-extinse care ţin de o psihologie specifică spațiului rus.
Analizând titlul narativ-colocvial, cartea lui Belkovski nu oferă pretenția de intelectualitate și nici de veridicitate a surselor. Există însă și numeroase pasaje care dau de gândit cititorului, fie că sunt inspirate din diverse teorii conspiraționiste sau chiar din ipoteze academice. Acest aspect funcționează cu condiţia să citim lucrarea cu maximă atenţie şi să nu cădem în plasa multiplelor capcane plasate de autorul ei. Biografia a generat, în Europa, o dezbatere relaxată despre personalitatea președintelui rus, pe care Belkovski îl înfățișează ca fiind în căutarea continuă a tatălui și a fiului pe care nu i-a avut niciodată. Aflăm din rândurile cărții că Putin este un anti-erou, și nu un Prometeu al secolului XXI și al mileniului trei (un Epimeteu, conform lui Emil Hurezeanu, p. 8). Detalii picante descriu prietenia lui Putin (cunoscut ca un tip singuratic) cu lideri internaționali, precum Gerhard Schroder, principele de Monaco sau italianul Berlusconi. Relațiile familiale și intime ale lui Vladimir Putin, dar și starea de sănătate a actualului președinte rus oferă o perspectivă cu totul controversată asupra acestuia.

Autorul cărții prezintă amănunte legate de tatăl lui Putin decât afirmă biografia oficială a liderului de la Kremlin și lansează ipoteza că acesta ar fi ceea ce se cheamă un homosexual latent cu o sexualitate amorfă. Se inserează în carte un capitol, altminteri cât se poate de interesant, în care sunt formulate ipoteze sumbre privind viitorul economiei Rusiei, o economie a corupţiei totale, nu a creării și a distribuţiei resurselor. Mitul anti-eroului apare încă de la începutul cărții despre Putin. Multe dintre lucrările occidentale îl consideră pe Putin un simplu birocrat în cartea lui Belkovski, însă el apare ca un tânăr care nu își găsește locul în sistem. Ca agent KGB în Republica Democrată Germană la Dresda, Vladimir Putin reușește să se împrietenească cu un dublu-agent și să fie demascat în cele din urmă. Trimis de urgență înapoi în Rusia, și-a găsit cu greu un post în administrația lui Anatoli Sobceak (fost profesor al lui Putin și primarul Sankt-Petersbugului) în anii '90. Autorul cărții nu îi arogă lui Putin un rol de primă mână în echipa lui Sobceak, însă relatează cu oarecare ușurință despre valizele de bani pe care le transporta și plasa actualul președinte al Rusiei, precum și legăturile lui cu mafia din nordul Federației Ruse. În finalul episodului Sankt- Petersburg, Putin ajunge opțiunea numărul unu a Familiei din jurul lui Boris Elțîn pentru un candidat-marionetă pentru funcția supremă din Federație. Cartea prezintă războiul din Cecenia din 1999 ca pe o propagandă mediatică internă de care s-a ocupat Boris Berezovski, pentru a-i pava calea spre putere lui Putin, ca succesor a lui Elțîn. Identificăm ironica și plina de adevăr remarcă a autorului: „Putin a devenit președinte pe 14 martie 2000 și a rămas președinte până în zilele noastre. O veșnicie!” (p. 111)

Trebuie să luăm în considerare și rosturile persuasiv-manipulatorii ale Introducerii cărții, scrise cu intenţia indubitabilă de a încerca să testeze posibilitatea, dar şi să pregătească înlocuirea unui mit cu un altul. Cartea prezintă anumite părți cu o tentă ficțională și este scrisă la persoana întâi, cu anumite mărci lingvistice menite să atragă atenţia asupra emiţătorului mesajului şi cu reiterate invocări ale destinatarului.
Parcurgând conținutul propus de Belkovski, specialiştii în decodificarea mesajelor și a textului ar avea mult de lucru citind lucrarea în cauză.

Cititorul cunoscător nu poate să nu observe că Stanislav Belkovski a scris o carte vicleană, o carte care conține minciuni, a cărei menire a fost aceea de a acredita ideea că Vladimir Vladimirovici Putin e liderul rus ideal. Persoana care ar corespunde în cel mai desăvârşit mod aşteptărilor lumii occidentale. Din acest motiv, germanii de la Der Spiegel, cu ocazia recenzării manuscrisului în limba germană, au afirmat că Belkovski este un apropiat al serviciilor secrete ruse și poate un pion important în reconfigurarea imaginii lui Vladimir Putin.
  Belkovski a reiterat adevăruri cvasi-cunoscute despre ceea ce s-a aflat în spatele Olimpiadei albe de la Soci. Putin însă a contrazis, prin faptele sale, ceea ce scrie Belkovski în cartea sa. Imaginea pe care i-o configurează președintelui rus este demontată în primăvara lui 2014, în raport cu evenimentele din Ucraina, cu episodul anexării Crimeei, cu reactivarea violentă a separatiştilor pro-ruşi al căror sponsor este Rusia şi regimul Putin. Această situație geopolitică l-a determinat pe Belkovski să adauge cărţii prezentate o postfaţă intitulată De ce solicit cetăţenia ucraineană?
 Cu toate aceste observații, cartea merită citită deoarece conține informații de primă mână și o contextualizare interesantă a acestor surse. O consider o carte antiprovidențială. Lectură plăcută!