Cartea zilei Revista, Ex Ponto-text imagine metatext

   Bun regăsit prieteni! Semnalăm apariţia primului număr din anul 2015 al revistei Ex Ponto, publicaţie inovatoare şi provocatoare în acelaşi timp. Publicaţia constănţeană s-a impus că un spaţiu plural în care pătrund ideile noi şi în care se identifica valoarea creaţiei spirituale a elitei intelectuale dobrogene. În acest număr, aferent lunilor ianuarie-martie, avem o multitudine de elemete inserate în paginile volumului care numără două sute de pagini.

     Ne putem delecta intelectual cu temele şi studiile publicate de autori. În debutul revistei, la rubrica Editorial, profesorul Nicolae Rotund îl omagiază pe Ovidiu Dunăreanu, omul din spatele acetui proiect cultural şi cel care a acceptat travaliul intelectual al tuturor acestor ani făcând posibilă apariţia revistei din 1995 şi până în prezent. Cunoscut lumii literare româneşti, Ovidiu Dunarenu merită din plin să i se dedice editorialul prezentului număr din cel puţin două motive. Primul este împlinirea vârstei de 65 de ani prilej cu care-i urăm şi noi mulţi ani înainte cu multă sănătate şi cu inspiraţie pentru proiectele de viitor. Un al doilea motiv este întreagă activitate a lui Ovidiu Dunăreanu în calitate de redactor şi redactor-şef al prestigioasei şi longevivei reviste Tomis dar şi pentru faptul că a susţinut în mod constant cultură, creaţia şi tinerele talente. Toată experienţă publicistică a să, zecile de volume şi eseuri scrise dar şi proiectul Ex Ponto încununează opera pentru care Ovidiu Dunăreanu merită să fie omagiat. În partea dedicată textului găsim rubrica Dialoguri Ex Ponto în care Gheorghe Filip susţine că nicio forţă armata nu poate înfrânge cultură şi redă un interviu extrem de interesant realizat cu Varujan Vosganian şi academicianul Nicolae Breban. Interviul realizează o analiză a spaţiului cultural şi a forţei teribile de care dispune lumea ştiinţelor, a ideilor şi a creaţiei intelectuale. 

    La secţiunea Memorialistică  Marian  Dopcea povesteşte despre Ion Negoiţescu (Magistrul) şi despre alţi prieteni de demult. Autroul eseului ne aduce aminte despre o epoca în care valorile erau autentice, în care totul există că o dimensiune a spiritului şi a creaţiei. Secţiunea intitulată Poeţi ai sudului reuneşte pe Dumitru Olariu, Liuben Dumitru, Vasile Culica, Dimitrie Batova, poeţi dispăruţi din această lume. Sunt prezentate poeme cu mare încărcătură spirituală ale acestor autori. Rubrica Literatură epistolară evocă , prin efortul intelectual al lui Nicolae Scurtu, noile contribuţii la biografia lui Horia Român, publicist, poet, traducător şi prozator născut la Constanţa în 1910. Fiu al lui Ioan N. Român, Horia a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti şi a lucrat că redactor la ziarele Adevărul şi Dimineaţă după care pleacă în străinătate şi moare în Italia, la Roma în 1982. Secţiunea Poezie reuneşte poeţii: Adela Popescu, Aurel Stefanachi, Ionuţ Caragea, Amelia Stănescu, Dan Ioan Nistor care publică reatii poetice de o certă valoare litarara. Proză este reprezentată în acest număr al revistei Ex Ponto de către Liviu Lungu, Mircea Ioan Casimcea şi pe Tania Nicolescu prozatori din generaţia tânăra care va vor încânta cu personajele şi acţiunile incluse în pasajele publicate (p.63-76). În partea destinată imaginii putem admira reproduceri după lucrările pictoriţei Lelia Rus Pârvan căreia îi este dedicat şi un profil bibliografic (p.91-92) însoţită de opinii critice ale creaţiei artistice aparţinând Leliei Rus-Pârvan.

În secţiunea dedicată literaturii confesive a criticilor literari Anastasia Dumitru analizează Timpul Trăirii, timpul mărturisirii despre care vorbeşte academicianul Eugen Simion. Tot în partea dedicată metatextului la rubrica Cronică literară Angelo Mitchievici ne propune o discuţie depre frizerie şi eternitatea ei accentuând analiză pe ediţia a două a pseudoromanului  poematic Buclă scris de Teo Bobe. În secţiunile dedicate istoriei putem întâlni interesante informaţii. Astfel în rubrica intitulată Istorie.Interviu profesorul Gheorghe Dumitraşcu spune că misiunea domniei sale este Dobrogea în cadrul unui interviu realizat de Iuliana Dumitru şi Elena Hopaianu. În rubrica Istorie. Eseu Radu Ştefan Vergatti tratează cauzele izbucnirii Primului Război Mondial şi negocierile diplomatice întreprinse pentru a preantampina efectele nocive ale confruntărilor militare. În cadrul rubricii Istoria Constanţei Constantin Cheramidoglu aduce noi contribuţii despre imaginile vechi ale oraşului prin ochii care au trăit în epoca. Ediţia de faţă a revistei se încheie cu secţiunea Repere culturale tulcene în care Olimpiu Vladimirov de vorbeşte despre Panait Cerna ilustrul scriitor de limba franceză născut în comună tulceană numită Cerna. Recomandăm, tuturor celor interesaţi de cultură, acest număr al revistei Ex Ponto că o nouă apariţie de excepţie în spaţiul cultural dobrogean şi care promovează  manifestările spirituale de valoare certă. Lectură plăcută!

Revista, Ex Ponto-text imagine metatext, nr. 1(46) ianuarie-martie, Editura Ex   Ponto, Constanţa, 2015.