5 intrebari care innebunesc femeile

Am facut un sondaj intre prietenele mele (o sa vedeti insa -ideile sunt universal valabile) pentru a putea scrie acest text. De fapt, am intrebat numai trei dintre ele, o idee este a mea, iar una din intrebari mi-a fost sugerata de Georgetaaa!! Pentru ca, de ceva vreme schimbam cateva cuvinte (tot e ceva fata de acum cateva luni, si nu e meritul meu, cred ca se simte ea mai bine in noul decor, de cand i-au renovat magazinul parca a inflorit, pe cuvant!) am indraznit sa o trag de limba si pe ea: “ce  intrebare a prietenului tau te innebuneste?”

Afland informatiile necesare de la fete, am purces la scrierea unui text de “larga profunzime” (cumplit de ‘telectual si adanc “documentat”), legat de balamucul pe care il provoaca domnii jumatatilor, prin adresarea unor intrebari tampe, nepotrivite, enervante, caraghioase, uracioase sau fara noima.

Intrebarea numarul 1:

Iarasi vin ai tai la noi? Cat stau?

Mi s-a spus ca este cea mai ridicola si mai jignitoare intrebare pe care a auzit-o vreodata (nu eram eu asta, va spun cand ajungem la ideea mea) si ca nu pricepe cum de sotul poate fi atat de insensibil, cand vine vorba de socrii lui “dragi”. Apoi, am plusat si am intrebat “dar de ce reactioneaza asa, iubita mea?”. Eh….un fleac, l-au ciuruit, o nimica toata, parintii doamnei i-au spus la inceputul casniciei ca e cea mai proasta partida de care putea sa se lipeasca fiica lor. Ba au adaugat si ca, in viziunea lor, copiii ar trebui sa semene cu “ea” nu cu el, el fiind cam chel si  pe desupra, si cu ochelari de tocilar pe nas. Am izbucnit in ras. Deci omul, nici acum, dupa 6 ani n-a uitat felul cum a fost intampinat de familia doamnei. In acest caz, cred ca ..”doamna” o sa se mai vaicareasca ceva vreme de acum inainte. Iar domnul..o sa  mai intrebe ceva timp “cat stau, daca tot vin, n-ar fi mai bine sa ne salutam in usa  si apoi…sa pleceee??”

Intrebarea numarul 2:

Via Georgeta. Suna cam asa ( adaptata de mine):

Bagam si noi niste actiune diseara?

Nimic nu o supara mai tare pe domnisoara Georgeta decat domnul ei, care, atunci cand ea ajunge acasa (pe la 7-8 inchide cred, am fost intr-un rand  la 9 si nu mai era) intreaba daca va primi “niste actiune”. Am intrebat-o pe Georgeta de ce o supara asa rau aceasta intrebare, raspunsul a venit prompt si sec “ el iese la 5 si bea bere pana cand vin eu si cred si io ca-i arde de {bip}…dar io, abia astept sa ma bag in pat si sa ma uit la Capatos (!!! aha! deci si Capatos e de vina!)

Intrebarea numarul 3:

Ce faci cu atatea haine?

Unii barbati inteleg pasiunea femeilor pentru haine, insa sotul uneia dintre prietenele mele nu face parte din acestia. Ea, o doamna care munceste mult si are o cariera frumoasa, are un hobby destul de costisitor: aduna haine. E irecuperabila, e mai rau decat mine. Firesc, pentru ca ma “documentam” pentru text, am rugat-o sa dezvolte “nitelus” problema. Si am aflat ca lui nu-I cumpara niciodata nimic, ca el saracul nu mai are loc in nici unul din cele doua dulapuri construite pe comanda “pana sus” si ca, in ziua cand incaseaza cate un comision sau aduna banii in urma unui proiect care i-a iesit, se opreste fix in primul magazin multibrand care –I iese in cale si face toti banii praf. Eu o sustin, fiindca stiu ce inseamna sa nu mai poti sa respiri daca nu ai “rochia aceea”, si tocmai de aceea am sfatuit-o sa continue la fel si de acum inainte (ca sa vedeti cum imi sustin eu fetele, sper ca nu rade cineva, ok??), daca poate si o tin balamalele. Insa, i-am spus si ca, la un moment dat distinsul va exploda, sa ia serios varianta aceasta in calcul si sa se gandeasca de pe acum la solutii de rezolvare sau de riposta (na!). Adica, sa aiba ea gura mai mare decat a lui, cand el va zice una, ea sa aiba pregatite din timp cel putin cateva replici si harstttt -sa-i intoarca vorbele ca si cum s-ar afla pe un teren de tenis, hi, hi….


Intrebarea  numarul 4:

De ce ma tot intrebi atatea lucruri?

Putini barbati (sau poate sunt multi, dar nu-i cunosc eu) inteleg dorinta femeilor de a vorbi mult. De a intreba, de a comunica. Asta pentru ca se stie deja, barbatii au creierul organizat in alt fel si din acest motiv judeca si traiesc intr-un alt mod, dupa alte reguli, cert au alte semne de circulatie pe drumul vietii. Femeile insa simt nevoia de dialog, de poveste, de impartasit, nimic nou sub soare. Problema apare cand, diferenta intre apetitul si curiozitatea femeii si dorinta de a tacea non-stop a barbatului, este mult prea mare. Si ce e cel mai ciudat e ca, am observat, putini barbati sunt atat de diplomati sau au acel simt special de a invarti o situatie, asa incat la mijloc sa nu se formeze o mini-tornada. Ca raspuns la curiozitatea unei femei, as da, daca as fi barbat, niste replici gen” scuza-ma, dar pur si simplu nu am chef de vorba acum, te asigur ca mai tarziu raspund intrebarilor tale “ sau “as vrea putin timp sa ma adun, apoi discutam”. Barbatii, nu si nu,  raspund agresiv si tafnos la curiozitatea feminina, catalogand-o hop-tzop drept atac, razboi, incalcare a unui teritoriu. Dar sa stiti domnilor, nu e mereu asa. E doar natura femeii, inclin sa cred ca orice femeie sanatoasa la cap (partenera barbatului sanatos la cap) intelege un mesaj, daca acesta e transmis corect. Hi, hi, asta nu inseamna insa, ca se va opri din intrebat sau scormonit. Nu cred…

Ultima intrebare

Mai dureaza mult?

Cele mai multe femei se lasa asteptate. Se decid greu, atat cand e vorba de iesiri in oras, cumparaturi, se decid greu ce sa imbrace inaintea unei intalniri, se dichisesc, se aranjeaza, etc. Iar barbatii nu suporta, se pare, prea bine asteptarea. Si inevitabil arunca bomba “mai dureaza mult? Te mai astept mult?”. Si eu, ca si cel putin vreo doua femei pe care le cunosc destul de bine, explodez cand aud intrebarea asta. Nu-mi mai iese nimic, totul imi scapa pe jos, intru intr-o stare de graba profund daunatoare, iar principalul “beneficiar” este, culmea, chiar barbatul care m-a intrebat (in traducere: ma apuca niste draci groaznici pe el si nu ma mai pot controla, imi scapa din gura niste vorbe cam ardeiate, piperate,  asa…). Domnilor, lasati femeile sa functioneze in ritmul lor de muieri! Nu le mai grabiti, nu le mai cicaliti, nu le mai intrebati cand stati dupa ele la cumparaturi si sunteti agasati de atatea probe ”mai stam mult? Mai dureaza mult?”. Nu faceti altceva decat sa le enervati fara rost. Mai bine aplicati tactica inteligenta si strecurati un (calm) “mi-ar placea sa putem pleca in jumatate de ora” (Gogu se pricepea bine la asta, dom’ne ce era al lui, era!). Si gata! La mine cel putin functioneaza. Cred ca si la altele.

Cu siguranta mai sunt si alte intrebari care dau pe spate femeile sau chiar le arunca in popou. Nu –mi vin mine acum in minte, cand scriu acest text (de aceea n-am pus titlu, o sa-l pun abia acum pentru ca nu stiam la ce numar de intrebari o sa ma opresc) asa ca o sa va rog pe voi, distinse si distinsi sa scrieti ce intrebari va dau foc la papuci sau dupa caz, ce intrebari ati constatat voi, barbati fiind, ca “distrug psihic” femeile!

Sursa: pandoras.realitatea.net