Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
21:59 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Basescu, calare pe unicameral si Geoana, calare pe frauda

ro

23 Nov, 2009 04:34 1376 Marime text

Ierarhia stabilită de sondajele anterioare pentru turul I, Băsescu, Geoană, Antonescu, se confirmă în exit poll-urile INSOMAR şi CCSB. Conform primului institut, procentele celor trei sunt 32,8%-31,7%-21,8%. Al doilea menţionează 34,1%-30,9%-22,1%. Referendumul pentru unicameral pare a se fi decis şi el în favoarea ideii de "300". Consecinţe: după ce preşedintele va fi cunoscut, riscăm să avem o prelungire a crizei guvernamentale. Este însă numai unul din scenarii.

Conform Biroului Electoral Centra, 50,16% dintre românii cu drept de vot şi-au exprimat opţiunea pentru referendum până la ora 21.00, iar INSOMAR dă un procent de aprobare a unicameralului şi reducerii la sub 300 de parlamentari de peste 76%.

În linii mari, raportul e dintre rezultatele candidaţilor este asemănător cu cel din cercetările cantitative. Faţă de acestea, Crin Antonescu obţine o creştere de trei-patru procente, previzibilă în urma evoluţiei bune din dezbaterile prezidenţiale.

Datele existente acreditează ideea unui tur al II-lea cu Traian Băsescu şi Mircea Geoană şi fac validarea referendumului, cu rezultatul dorit de preşedintele în funcţie, aproape sigură. Din acest bilanţ, deocamdată ipotetic, decurg două scenarii politice.

Turul al II-lea: unicameral versus fraudă

Mircea Geoană e dat câştigător în turul al II-lea în lupta cu Traian Băsescu, la două-trei procente, de sondajele efectuate acum câteva săptămâni. Asta nu înseamnă însă că situaţia nu se poate răsturna, mai ales în ipoteza în care referendumul nu e numai validat, ci şi favorabil reducerii numărului de parlamentari şi unicameralului. Traian Băsescu are un cal de bătaie pentru turul al II-lea şi l-ar putea asimila pe Mircea Geoană cu "unul din cei 322 (471)".

Mircea Geoană ar putea contraataca folosind acuzaţii de fraudă electorală. Televiziunile au relatat numeroase incidente electorale; conform unui reprezentant al societăţii civile implicat în monitorizarea alegerilor, votul pe liste speciale poate însemna în jur de 5% din opţiunile electoratului. Al doilea plasat, adică Mircea Geoană, ar putea foarte bine ieşi la rampă cu acuzaţiile de fraudă formulate şi de Traian Băsescu în 2004, pe când se afla în aceeaşi poziţie, cu atât mai mult cu cât Ministerul Internelor este la adversar.

Scenariul 1: Geoană preşedinte, referendum validat şi favorabil unicameralului

Este una din cele mai probabile două ipoteze. Dacă referendumul va fi validat, e foarte probabil ca alegătorii să se exprime în favoarea reducerii numărului de parlamentari, dintr-un considerent simplu, vindicativ: "Dacă tot n-au făcut nimic, barem să-i lăsăm fără slujbă." E mai puţin important faptul că acest raţionament n-are legătură cu rezolvarea viciilor din sistemul legislativ.

În acest caz, guvernul va fi uşor de întocmit, probabil cu desemnarea lui Klaus Johannis. PD-L-ul va avea însă o armă puternică în rezultatul referendumului, pe care o va folosi împotriva "Coaliţiei Grivco", de astă dată cu un perdant, dar energic Traian Băsescu în frunte. E de văzut dacă Parlamentul va ţine cont de voinţa electoratului, aşa cum a fost exprimată pe 22 noiembrie. Dacă n-o va face, va stârni un puternic curent de opinie negativ. Ar putea să se situeze pe această poziţie, cândva, după turul al II-lea, dat fiind faptul că până la următorul scrutin parlamentar mai sunt trei ani, deci popularitatea contează mai puţin.

Va fi însă în stare Mircea Geoană să-şi conserve avantajul din sondaje pe 6 decembrie? Nu e deloc obligatoriu.

Scenariul 2: Băsescu preşedinte, referendum validat/favorabil unicameralului

La fel de posibil, dacă nu chiar uşor mai probabil decât scenariul 1. Preşedintele Băsescu are în acelaşi timp resursele retorice şi strategice de a recupera micul decalaj din sondaje şi, în plus, electoratul PSD, care l-a propulsat pe Geoană în poziţia în care se află, e mai mic decât suma dintre alegătorii lui Traian Băsescu şi cei ai lui Crin Antonescu. Probabil, puternicul aparat de partid al social-democraţilor a mobilizat deja ce era de mobilizat, iar "aspiratorul de voturi" Ion Iliescu a făcut câteva gesturi de susţinere decisă a lui Mircea Geoană. Obligat să opteze între acesta şi Băsescu, electoratul ar putea proceda ca în 2000, când susţinători ai Convenţiei Democrate au ajuns să-l voteze pe Ion Iliescu, de teama lui Vadim.

În această ipoteză, problematică devine formarea guvernului. Coaliţia parlamentară PNL + PSD este mai ostilă PD-L decât în meciul Johannis-Croitoru, iar preşedintele confirmat în funcţie ar putea apăsa pe pedală mai tare. Cu formarea guvernului mai problematică, dizolvarea Parlamentului pare posibilă, mai ales că "cei 471" vor fi presaţi şi cu rezultatul unicameralului. Problema e că la prezumtivele alegeri anticipate, raportul de forţe din Parlament va fi, în linii mari, acelaşi. PNL şi PSD se vor exprima, în orice caz, mult mai diplomatic în problema unicameralului.

În caz de alegeri anticipate, ar urma, oricum, o bătălie sălbatică pe voturile electoratului, pe liniile discursive deja anunţate în campania pentru turul I: moguli şi unicameral.

Un perdant care a câştigat ceva şi un altul, care a pierdut mai mult decât se aştepta

Crin Antonescu, cel mai bine cotat perdant, a câştigat ceva: un plus de prestanţă politică şi câteva procente peste scorul PNL în alegeri. Antonescu îşi consolidează în acest fel condiţia în partid, iar împărţirea la trei a opţiunilor electoratului, "mai puţin inegală" decât la alte prezidenţiale, unde turul I crea doi favoriţi tranşanţi, creşte oricum rolul PNL în jocul politic. Asta va conta nu doar la următoarele alegeri prezidenţiale, ci şi în dinamica politică ulterioară.

În schimb, Sorin Oprescu şi-a alterat cu totul percepţia de candidat cu şanse, cu 3,5% în sondajul INSOMAR şi 3,4% în cercetarea CCSB. Oprescu a fost foarte puţin vizibil în campanie, inclusiv din cauza lipsei unui staff care să îl reprezinte în dezbaterile electorale, de care politicienii din partidele importante au beneficiat. Acest rezultat face problematice eventualele aspiraţii ale candidatului menţionat la o funcţie mai importantă decât aceea de primar.

Diferiţi politicieni din PD-L şi PNL au acuzat INSOMAR şi CCSB, care au realizat cele două sondaje pentru Realitatea TV şi Antena 3, de manipulare electorală, menţionând faptul că se află în proprietatea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu.

Sursa: presa.nu

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii