Casele de pe b-dul Elisabeta Casa Pariano

Cunoscuta astazi drept Muzeul Jalea, aceasta casa a apartinut Prefectului Judetului Constanta, Constantin Pariano. Acesta ii comanda in 1913 arhitectului Victor Stephanescu o casa pe malul marii care va domina peste ani intrarea in Portul Constanta.

Surpriza: la arhivele statului proiectul care a obtinut autorizatia de constructie de la Primarie nu semana de loc cu cladirea actuala, nici ca forma si volum, nici fatadele si nici compartimentarea interioara. La casa din proiect se recunoaste mana lui Victor Stephanescu care milita si crea in stilul neo-romanesc, asa cum il vom vedea si la Casa Cananau (fostul consulat chinez) sau la Palatul Comunal (azi Muzeul de Arheologie). Era o casa impunatoare cu coloane masive si un foisor peste etajul 1 care ii dadea un accent pronuntat. Dar casa aceasta a intarziat cu realizarea ei si a venit razboiul.

Casa Pariano - Click pentru a mari!

Actuala cladire, realizata intre 1920 si 1922 este pusa tot pe seama lui Victor Stephanescu, dar eu am mari indoieli. Pentru ca studiind in amanunt opera lui Victor Stephanescu, am observat ca el are doua perioade: a inceput cu stilul neo-romanesc (sau stilul national) ca alti arhitecti celebri - Ion Socolescu, Ion Mincu, Petre Antonescu - realizand printre altele Gara de Nord, Cercul Militar, sediul Institutului Geologic (toate in Bucuresti), Catedrala Reintregirii Neamului din Alba Iulia etc.
Dupa razboi, influentat de noul val al arhitectilor romani Horia Cranga, Lucian Iancu si G.M. Cantacuzino (influentati si ei,la randul lor, de stilul modernist care "explodase" la nivel mondial) toate lucrarile lui poarta pecetea noului stil, de multe ori alegand Art-Deco, o latura mai "romantica" a acestui nou stil (Cazinoul din Mamaia).

Cum cladirea actualului Muzeu Jalea (care dupa moartea lui Pariano a avut si alte destinatii: consulatul englez la Constanta si, mai apoi, sediul Serviciului Maritim Roman) aduce vag cu stilul neo-romanesc, dar e clar un stil brancovenesc stilizat, nu as credita aceasta noua varianta lui Victor Stephanescu. E totusi posibil ca el sa fi fost influentat cumva sau Pariano sa-i fi cerut sa schimbe proiectul initial dupa ce a vazut ceva in acest stil. Nu e imposibil. Deoarece la Arhivele Statului nu se gaseste o explicatie a acestui din urma proiect (aici lipsesc foarte multe documente - care s-au pierdut in cele doua razboie prin care a trecut Constanta) nu avem o dovada clara cine e autorul acestei cladiri. Poate se va descoperi, cumva, in viitor!