Câtă apă bei? De unde?
Câtă apă bei? De unde?După ce anul trecut am avut mici probleme cu apa de la robinet, am cochetat puțin cu ideea unui filtru de apă. Am citit, m-am documentat, am întrebat și... am amânat achiziționarea unuia pentru că am hotărât că întâi vom renova, după care vom cumpăra accesorii și gadget-uri.
Booon. Acum că am terminat introducerea. Meet Staraqua. Răzvan (de la staraqua, duuh), îmi trimite un mail zilele trecute în care îmi zice: nu vrei un filtru cu osmoză? Cum mie îmi place foarte mult osmoza (mai ales dimineața, la micul dejun) nu am putut refuza. A venit aseară cu o cutie cât un frigider. O oră mai târziu aveam jucăria montată. Înainte de a zice cum este apa filtrată, să-ți explic cum e apa de la robinet în blocul în care locuim: Apa de la robinet are atât de mult clor încât mi se decolorează hainele prin simpla clătire. Avea un prieten mucegai într-un colț și a vrut să cumpere o sticlă de clor pentru a spăla pereții. I-am dat eu o sticlă de apă de la robinetul meu, a spălat pereții și de jumătate de an încă nu a avut probleme! Apa de la robinet are atât de multe impurități incât o pot folosi la șlefuit. Sau la zgâriat. Mi-am spălat ochelarii la robinet și, când i-am șters cu bucățica de piele de căprioară fura primită cadou, s-au umplut de zgârieturi mai ceva ca pușcăriașii din Carandiru. Apa de la robinet este atât de roșie câte-odată încât în Joia Mare maică-mea obișnuia să vopsească ouăle doar prin simpla scufundare în apă. Bine, având în vedere concentrația de clor, cred că maică-mea mă păcălea... Și, în cele din urmă, apa de la robinet are un gust atât de tare încât câțiva lipoveni au aflat și vin să ia câteva sticle săptămânal să o bea. După ce o termină, trec la filtrat spirtul prin pâine... Așa... Acum, că am stabilit cum e apa de „la canal", înainte să-ți zic cum e apa filtrată, să-ți explic și ce filtru am primit. Este un filtru cu osmoză inversă, cu cinci filtre (și evident, cinci etape de filtrare). Asta înseamnă că, cel puțin teoretic, ar trebui să fiu recunoscător că încă mai curge apă și nu se separă apa în molecule de oxigen și hidrogen, că mă lua dracu și pe mine, și blocul și probabil și o parte din cartier. Acum, după toată povestea asta pot să zic doar că apa filtrată este... filtrată. Păsările au început să ciripească și să lovească geamul cu ciocul, în speranța că vor primi puțină apă, pisicile urcă până la etajul cinci (habar n-am cum!) din același motiv iar câinii salivează sub geam (cinci etaje mai jos). Fără gust de clor, fără bucăți mari rămase printre dinți și... transparentă! Adică fix cum am învățat la chimie despre apă: că e incoloră, inodoră, insipidă.
Concluzia
Îți iei frumușel un filtru de apă!
Investiția mare la prima vedere este amortizată într-un timp foarte scurt: 800 lei pentru filtru = 5 lei/zi apa plată pentru 160 zile (aprox jumătate de an). Consumabilele costă în jur de 250 lei/an. Pe lângă faptul că nu mai dai bani pe apă, scapi și de chinul transportului zilnic și câștigi și ceva spațiu în casă.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp