Excursus Alegerile din Romania, 1946 – 3

Există dovezi că armata a fost cel mai importat teren de înfruntare al ambelor tabere şi principala ţintă a viitoarelor fraude electorale. Ca răspuns la creşterea nemulţumirilor în rândurile diferitelor categorii de militari, guvernul Groza a crescut soldele tuturor cadrelor active şi a asigurat aprovizionarea lor preferenţială. Totuşi, datorită ratei înalte a inflaţiei, veniturile în lei au rămas scăzute. În ianuarie, Direcţia Superioară pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă a Armatei, implicată deja în munca propagandistică în rândurile militarilor de toate gradele, a fost autorizată să ducă la îndeplinire "misiuni educative" în afara cazărmilor şi în zonele rurale. Activiştii PNŢ şi PNL nu aveau acces în unităţile militare, în vreme ce DSECPA supraveghea cu atenţie soldaţii care simpatizau cu opoziţia, consideraţi "înapoiaţi din punct de vedere politic". În timp ce unii dintre înalţii responsabili ai armatei garantau că subordonaţii lor vor vota în unanimitate pentru BPD, ofiţerii de rang inferior îşi exprimau nemulţumirea faţă de interzicerea activităţilor de propagandă liberală şi ţărănistă în cadrul cazărmilor.

Până la urmă, s-a ajus în situaţia ca Armata să folosească toate capacităţile sale pentru a face campanie BPD-ului, iar acţiunile acestea să fie sabotate de sprijinitorii partidelor istorice. În momentul în care Forţele Aeriene Române a început să-şi folosească avioanele pentru a lansa fluturaşi propagandistici pro-Groza deasupra oraşului Braşov, activiştii Direcţiei Superioare pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă a Armatei au constatat cu stupoare că manifestele fuseseră înlocuite în secret cu materiale de propagandă PNŢ-iste.

Armatei i-a fost desemnată propria Comisie Electorală, plasată sub conducerea a doi generali prosovietici notorii: Nicolae Cambrea şi Mihail Lascăr (care luptaseră amândoi în unităţile româneşti de voluntari formate pe teritoriul Uniunii Sovietice). Protestele opoziţiei, care cerea numirea unei alte comisii, nu au fost luate în seamă. În vederea alegerilor, guvernul a hotărât să nu permită familiilor militarilor să voteze în secţiile speciale de vot ale Armatei, o măsură criticată pentru că reducea numărul votanţilor din afara sistemului militar, ceea ce era considerată o măsură care ar fi facilitat falsificarea rezultatelor votului.

Imediat după alegeri, ofiţerii procomunişti din Transilvania l-au arestat pe generalul Drăgănescu din Divizia a II-a Vânători de Munte din Dej, afirmând că, în timpul votării, el a răspândit zvonuri false conform cărora ţăranii locali ar fi fost implicaţi în violenţe antisemite şi antimaghiare, pentru a atrage atenţia autorităţilor centrale şi a observatorilor aliaţilor occidentali asupra situaţiei din zonă. Printr-o notă secretă scrisă tot atunci, generalul Victor Precup recunoştea că apăruseră incidente violente şi că armata fusese trimisă să intervină. El a mai recunoscut că populaţia locală era supărată după ce aflase rezultatele oficiale.

Sursa: theo-phyl.blogspot.com