O româncă - gheişă în Japonia Incredibila poveste a Isabellei Onou
O româncă - gheişă în Japonia: Incredibila poveste a Isabellei OnouRomânca Isabella Onou este singura străină din Japonia acreditată ca gheişă, cu numele Fukutaro, şi se bucură de un mare succes în această branşă în care accesul nu este simplu nici pentru autohtone, fiind apreciată drept "mai japoneză decât multe japoneze", relatează The Japan Times. Isabella Onou din Bucureşti a vorbit cu reporterul de la The Japan Times, după ce şi-a făcut debutul pe scenă la Festivalul Genji Ayame de la Izu-Nagaoka, pe 30 iunie Ea spune că a avut la început un compex şi îndoiala că oamenii o vor accepta vreodată ca gheişă. "M-am înşelat amarnic. Sunt aşa de drăguţi, chiar şi atunci când fac greşeli. Şi chiar fac greşeli", a spus Onou. Vorbeşte impecabil în japoneză şi este foarte solicitată printre gheişe, de când a fost acceptată în "lumea florilor şi sălciilor" din Japonia, în urmă cu trei luni. Un grup de 30 de oameni au călătorit timp de trei ore, din Hamamatsu, special ca să ajungă la ea. "Am fost şocată când am auzit că mă vor pe mine. Dar în acelaşi timp m-am gândit: Asta face ca toată lupta şi durerea să merite", a spus Onou. "Lupta" la care se referea a început în urmă cu 15 luni, când a început perioada de ucenicie obligatorie de un an, după ce a fost invitată de o altă gheişă, Kumi Miyamoto. Aceasta din urmă şi sora ei sunt moştenitoarele uneia dintre casele de gheişe (okiya) de la Izu-Nagaoka, condusă de mama lor. Onou a refuzat la început din timiditate, fiind nesigură că va fi primită într-o lume din care au făcut parte puţine străine, pe parcursul unei istorii de 400 de ani, şi în plus o lume cu standarde înalte şi dominată de protocol. Dar, cu încurajarea lui Miyamoto, care s-a oferit să-i fie "soră mai mare" (onee-san), românca a pornit pe un traseu pe care puţine japoneze sunt pregătite în prezent să îl urmeze. Miyamoto a început să o înveţe pe Onou elementele de bază pentru a fi acceptată ca gheişă, trebuind să o schimbe, de la modul de a vorbi şi de a merge, până la felul de a gândi. "Europenii sunt pasionali şi îşi exteriorizează emoţiile, dar mi s-a spus că eu trebuie să le controlez, să menţin aceeaşi stare de calm indiferent cum mă simt pe dinăuntru. Aceasta a fost o adevărată luptă pentru mine", povesteşte Onou.
A trebuit de asemenea să înveţe dansuri populare şi să cânte la instrumente tradiţionale, ceea ce exersează aproape zilnic.
În aprilie, Onou a trecut testul oficial pentru a-i fi confirmat statutul de gheişă. Atunci i s-a dat şi numele de profesionistă - Fukutaro -, după denumirea unor dulciuri care se vând la un altar în apropiere de Mishima.
"În lumea gheişelor este considerat un nume norocos. Iar eu mă simt extrem de norocoasă. Este ca un vis împlinit", spune ea.
Materialul complet pe www.gandul.info
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp