Peştera Limanu, un labirint misterios

Puţini turişti care ajung în 2 Mai sau în Vama Veche ştiu că pot vizita o peşteră unică în lume la numai câţiva kilometri de plajă sau de terasele mereu pline.

Judeţul Constanţa se poate lăuda cu 11 peşteri, fiecare dintre ele fiind unică în lume prin specificul său. Peştera Limanu, Sf. Andrei, Sf. Cassian, Peşterile din Cheile Dobrogei, grotele de la Basarabi, Peştera La Movile, Adăpostul Rândunelelor, Peştera Liliecilor şi Peştera La Adam au toate un imens potenţial turistic, însă numai două dintre ele sunt incluse în ofertele agenţiilor de tursim şi sunt promovate internaţional la târgurile de profil. Peştera Limanu este cea mai labirintică din ţară, fiind încărcată de legende ţesute de-a lungul sutelor de ani.

A fost leagănul unei civilizaţii preromane, i-a găzduit pe dacii prigoniţi de romani, a fost adăpost pentru creştinii care s-au refugiat din calea barbarilor, iar acum este închisă cu o poartă din fier masiv, pentru a fi ferită, pe cât se poate, de vandali. Dar nici această măsură de protecţie nu este suficientă, pentru că se găsesc întotdeauna turişti grăbiţi, care să spargă poarta metalică şi să facă ravagii în peşteră. În ultimii ani, Peştera Limanu a fost, pe rând, groapă de gunoi, altar satanist şi loc bun de vandalizat de aşa-zişii aventurieri, unii dintre ei plecând acasă şi cu o frumoasă colecţie de căşti cu lanterne frontale, lăsate în interiorul peşterii de Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice (GESS), în custodia căruia se află întreaga arie protejată, împreună cu peştera propriu-zisă, din 2004.

Pentru a rezolva problema vandalizării, GESS a amenajat primele câteva sute de metri de galerie pentru a se putea vizita şi a închis restul peşterii. Au muncit cu voluntari câteva luni, strângând gunoaiele depozitate acolo ani la rând de localnici. Dar puţin le pasă celor care caută ceva aventură în această zonă. Unii caută comori, aşa cum ştiu oamenii să facă de sute de ani. Comori ca-n poveştile cu piraţi încă nu s-au găsit în peşteră, dar legendele există şi sunt binecunoscute, chiar tabuizate printre localnicii din zona Limanu-2 Mai-Vama Veche. Ceea ce puţin ştiu este faptul că peştera însăşi este o comoară, cel puţin din punctul de vedere al specialiştilor. Adăposteşte un ecosistem unic în lume şi un tezaur istoric fabulos.

Galeriile de tip laminor, largi, dar scunde, însumează aproximativ 4.000 de metri şi constituie unul dintre cele mai lungi labirinturi subterane din ţară. Ca urmare, riscul rătăcirii în peşteră este extrem de mare. S-a întâmplat să se piardă în peşteră până şi speologi cu mare experienţă, care, deşi nu erau pentru prima dată aici, au petrecut mai multe zile căutând ieşirea. Mai mult, accesul către anumite secţiuni este dificil şi periculos, existând riscul prăbuşirii tavanului.

Mai este cunoscută şi că "Peştera de la baltă" sau "La Icoane", denumire dată de chipurile sculptate în piatră care se găseau la intrare, făcute cel mai probabil în vremea dacilor, cum susţin unii cercetători. Peştera Limanu are o morfologie aparte, fiind formată din calcare sarmatiene cu stratificaţie perfect orizontală, care au fost fragmentate de fracturi verticale. Speologii compară peştera din sudul Dobrogei cu Peştera Mamut din SUA, cea mai lungă din lume. Dar pentru românul de rând, poveştile cu piraţi sunt mai interesante decât regulamentele rezervaţiilor. Deci, le încalcă frecvent. "Au intrat aici şi au furat căştile de protecţie lăsate de GESS. Probabil au băgat un copil prin gaura care era lângă intrare şi a spart lacătul pe din interior", ne-a povestit Cătălin Vilău, localnic de la Limanu, care a fost instruit de speologi, împreună cu fratele şi tatăl său, pentru a putea fi ghidul turiştilor care vor să viziteze peştera. Din această vară s-au gândit să facă eforturi pentru promovarea Peşterii Limanu şi cei de la un hostel, din Vama Veche, adăugând acest obiectiv turistic în oferta turistică a zonei, în Info-chioşcul pe care l-au înfiinţat fără să ceară ajutor de la autorităţi.

www.jurnalul.ro