Teoria Conspiratiei in accidentul polonez de la Smolensk! Avionul cu presa aterizase cu o ora inainte, in conditii perfecte…

Sâmbătă, 10 aprilie, aeronava Tupolev 154 care îi transporta pe preşedintele polonez Lech Kaczynski şi pe soţia sa, alături de numeroşi alţi demnitari, oameni de cultură, şefi ai structurilor de securitate şi ai cultelor din Polonia, dar şi membri ai familiilor victimelor masacrului din 1940 care se îndreptau spre Katyn pentru a articipa la o ceremonie de comemorare, s-a prăbuşit la periferia oraşului Peciorsk din regiunea Smolensk, înaintea aterizării pe aeroportul militar. În urma acestei catastrofe aviatice, toţi cei aflaţi la bord - 87 de membri ai delegaţiei oficiale şi 9 membri ai echipajului - şi-au pierdut viaţa. Este cea mai mare tragedie a poporului polonez de după al doilea război mondial,tragedie care suprimă o întreagă elită poloneză chiar în locul în care urma să comemoreze, la 70 de ani distanţă, uciderea celor 22.000 de militari şi politicieni polonezi executaţi de Beria la ordinal lui Stalin(...)

O lume întreagă a văzut cum Vladimir Putin l-a îmbrăţişat pe Donald Tusk la locul tragediei şi a ascultat asigurările preşedintelui Medvedev că au fost luate toate măsurile pentru ca ancheta comună să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Aceste gesturi simbolice sunt menite să calmeze temerile şi interpretările date de conţinutul imbolic al locului tragediei şi de greutatea de a gestiona subiectul atât de către Varşovia, cât şi de către Moscova. De asemenea, autorităţile ruse au căutat de timpuriu să sublinieze că Turnul de Control al aeroportului din Smolensk l-a avertizat pe pilotul aeronavei prezidenţiale cu privire la vremea foarte rea (ceaţă deasă) din regiune, recomândându-i alternativele aterizării la Moscova sau Minsk. În acest moment, nu se cunoaşte cu exactitate motivul pentru care pilotul a luat decizia de a ateriza totuşi la Smolensk, lânga pădurea Katyn, acolo unde erau aşteptaţi oficialii polonezi.

Speculaţiile conform cărora decizia a fost dictată de preşedintele polonez, doritor să nu întârzie la ceremonie, fac parte dintr-un cadru lipsit de suficiente informaţii, a cărui clarificare va avea loc odată cu progresul anchetei. În aceeaşi linie se situează şi speculaţiile legate de repararea recentă a aeronavei prezidenţiale Tupolev în Rusia, la compania producătoare din Samara, dar şi de faptul că au murit în accident conservatorii şi politicienii reticenţi la politicile Rusiei, rămânând în viaţă, în schimb, persoanele care au fost implicate - şi criticate dealtfel - în semnarea acordului energetic între Polonia şi Rusia, politicienii cu deschidere spre Rusia -Donald Tusk şi Radoslaw Sikorski - cei care orchestraseră prima întâlnire de reconsiliere de la Katyn. Mai mult, speculaţiile şi componentele teoriei conspiraţiei greu de evitat şi de gestionat au fost accentuate de situaţia ieşită din comun a organizării a două comemorări de 70 de ani a masacrului de la Katyn, una de reconciliere între cei doi premieri, alta a conservatorilor şi personalităţilor poloneze, inclusive religioase şi istorice, nemulţumite de nerecunoaşterea de către Rusia a vinei pentru masacru şi cererea scuzelor oficiale de către reprezentanţii statului rus, într-o formă similară reconsilierii germano-polone. Din cele două delegaţii doar cea categorisită de presa rusă drept anti-rusă s-a prăbuşit, la doar o oră după ce avionul cu ziarişti polonezi aterizase în bune condiţii.

Greutatea de a gestiona acest subiect a devenit cu atât mai dificilă cu cât, în ciuda săptămânii de doliu anunţată de autorităţile poloneze şi de ziua de doliu anunţată de Federaţia Rusă şi de Uniunea Europeană, ziarele ruse au avut reacţii vehemente şi nepotrivite la adresa Preşedintelui polonez, caracterizat drept anti-rus, în timp ce declaraţiile şi gesturile sale cele mai faimoase considerate drept sfidătoare la adresa Moscovei au fost evocate, în prim plan fiind vizita de solidaritate a liderilor la Tbilisi în timpul războiului ruso-georgian.

O a doua direcţie de "disculpare" apărută la Moscova este aceea a companiei ruse Aviakor Factory, care s-a ocupat în decembrie anul trecut de revizia de ansamblu a avionului prezidenţial polonez. Alexei Gusev, directorul acesteia, a precizat că revizia a fost foarte amănunţită şi completă, mergând până la reconstruirea motoarelor şi că guvernului polonez i-au fost oferite piese de rezervă şi pentru întreţinere. Mai mult, avionul nu a fost folosit prea mult de atunci, Gusev afirmând că nu crede că prăbuşirea ar fi putut fi cauzată de probleme tehnice. De altfel, în acest moment, ipoteza de lucru a anchetei este aceea a unei erori umane. Pierderea suferită de Polonia nu se limitează la cea a preşedintelui; odată cu acesta si soţia lui, au pierit şi lideri de partide politice, oficiali ai cancelariei prezidenţiale şi din Ministerul de Externe, precum si Şeful Statului Major şi ai Serviciilor militare. În consecinţă, lovitura este cu atât mai puternică deoarece afectează nu numai palierul politic, ci mai ales pe cel militar. Pierderea atâtor personalităţi va fi în mod evident resimţită puternic pe scena politică poloneză, mai ales că 2010 este an electoral; alegerile programate pentru luna octombrie trebuie acum să se desfăşoare în termen de 60 de zile, principalul favorit devenind Bronislaw Komorowski, candidatul partidului liberal Platforma Civică şi preşedinte interimar al Poloniei în acest moment datorită funcţiei sale de preşedinte al Seimului. Însă impactul major va fi resimţit de către armată - moartea şefului Statului Major şi cel al serviciilor militare de informaţii echivalează cu o veritabilă "decapitare" a armatei poloneze, cu atât mai semnificativă dat fiind angajamentul Varşoviei în Afghanistan şi calitatea sa de membru NATO. (spicuiri dintr-un material elaborat de Monica Oproiu, Iulian Chifu, de la Centrul de Prevenirea Conflictelor & Early Warning)

Sursa: Danandronic.ro