Cum ne influenţează spaţiul de lucru viaţa

O carte intitulată „Cum să-ţi amenajezi biroul pentru a fi sănătos şi a obţine maximum de productivitate" ar putea pasiona pe mulţi şi, realmente, problema e una de mare interes. Ca dovadă, a fost studiată de numeroşi experţi - în arhitectură interioară, organizare, medicina muncii, psihologie şi alte discipline care au mare legătură cu productivitatea, deşi acestă legătură poate nu e întotdeauna evidentă de la prima vedere.

Timp de decenii, s-a crezut că stilul "clasic" de amenajare a clădirilor de birouri - încăperi cu câţiva oameni - este depăşit şi neproductiv. Noul ideal - introdus în anii 1950 - era un spaţiu mare, deschis, în care să încapă câteva zeci de mese de lucru, în care comunicarea şi circulaţia să se desfăşoare mai uşor, abolindu-se barierele -materiale şi simbolice, totodată - reprezentate de pereţi şi uşi.

Dar... uite-aşa se întoarce roata istoriei, în cazul de faţă a istoriei conceptelor de amenajare a spaţiilor de lucru: cercetări mai noi au dezvăluit faptul că lucrul în asemenea spaţii tip "hală" nu are nici pe departe efectele pozitive care i se atribuiau, ci dimpotrivă.

Ideea care a stat la baza conceptului de spaţiu deschis era aceea că oamenii pot astfel să se mişte şi să interacţioneze mai liber, ceea ce ar stimula gândirea creativă şi ar conduce la o rezolvare mai rapidă a problemelor apărute.

De sunat, sună bine, dar, ca de obicei, în practică lucrurile nu sunt atât de simple.

Unele studii au arătat că un asemenea aranjament poate creşte productivitatea pe termen scurt, mai ales atunci când totţi cei din spaţiul respectiv lucrează la acelaşi proiect (exemplu clasic: un proiect amplu de software). Dar, în acelaşi timp, sunt sacrificate nevoia de intimitate, precum şi siguranţa informaţiilor. Iar în ceea ce priveşte performanţele angajaţilor, pe termen lung lucrurile nu arată bine.

Deşi nu se poate nega faptul că se comunică oarecum mai liber şi oamenii ajung să se cunoască un pic mai bine unii pe ceilalţi - măcar din vedere - munca într-un spaţiu vast, necompartimentat, are totuşi dezavantaje mari, aşa cum explică neurologul britanic dr. Jack Lewis.

"Când tocmai te-ai apucat de o treabă şi un telefon se porneşte să sune în celălalat capăt al încăperii, asta îţi afectează concentrarea. Creierul reacţionează la aceşti factori de distragere a atenţiei, chiar dacă nu suntem mereu conştienţi de acest lucru."

Au intervenit şi alţi oameni de ştiinţă care au afirmat, pe baza unor studii ştiinţifice, că munca într-un spaţiu mare, deschis, afectează serios sănătatea angajaţilor.

O echipă de cercetători australieni de la Universitatea de Tehnologie Queensland a constatat că agitaţia necontenită şi zgomotul dintr-un astfel de mediu de lucru măresc semnficativ incidenţa hipertensiunii arteriale, duc la stres, epuizare şi la creşterea numărului de cazuri de gripă. Nu e de mirare, din moment ce avem cu toţii de-a face cu virusul gripal, dar gravitatea îmbolnăvirii ţine de reacţia sistemului imunitar la contactul cu virusul, iar buna funcţionare a sistemului imunitar e afectată de stresul de toate felurile.

www.descopera.ro