De ce au bărbaţii nevoie de femei? Un răspuns surprinzător

Bărbaţii au nevoie de femei în viaţa lor, şi nu doar din motive biologice.

Adam Grant, profesor la Wharton School în cadrul Universităţii Pennsylvania şi totodată autorul cărţii „Give and Take: A Revolutionary Approach to Success”, dezvăluie cum influenţează femeile bărbaţii în cadrul unui articol publicat în ziarul New York Times în care arată cele mai noi descoperiri ale ştiinţei:

„Ce-i face pe unii bărbaţi mai zgârciţi şi pe alţii mai generoşi? Ce l-a motivat pe Bill Gates, spre exemplu, să ofere daruri filantropice în valoare de peste 28 de miliarde de dolari, pe când alţi miliardari nu au vrut să renunţe la prea mulţi bani din averile lor uriaşe?

Noi dovezi oferă un răspuns surprinzător. Simpla prezenţă a unui membru în familie de sex feminin – chiar şi a unui bebeluş – poate fi suficientă pentru a stimula bărbaţii să devină generoşi.

Într-un nou studiu provocator, cercetătorii Michael Dahl, Cristian Dezso şi David Gaddis Ross au analizat generozitatea şi ce o inspiră în rândul bărbaţilor înstăriţi. În loc să analizeze banii donaţi către organizaţiile caritabile, cercetătorii au analizat de ce unii şefi de companii îşi plătesc angajaţii mai generos decât alţii. Oamenii de ştiinţă au analizat salariile pe care şefii a peste 10.000 de companii din Danemarca le-au oferit angajaţilor lor de-a lungul unui deceniu.

În mod interesant, şefii companiilor îşi plăteau angajaţii mai puţin după ce deveneau tătici. În medie, atunci când şefii aveau un copil, plăteau cu 100 de dolari mai puţin pe an per angajat. Cercetătorii scriu că „pentru a fi un bun furnizor, este firesc ca un bărbat şef de companie să păstreze resursele companiei pentru el şi familia sa, în dauna angajaţilor”.

Totuşi, datele nu erau atât de simple. Atunci când echipa profesorului Dahl a analizat datele mai atent, schimbările în salariu depindeau de sexul copilului şefului companiei. Astfel, salariile erau reduse atunci când şeful avea un băiat, însă nu atunci când aveau o fată.

Aparent, fetele „înmoaie” taţii şi evocă tendinţe de îngrijire. Cercetătorii speculează că pe măsură ce periem părul fetelor şi le ducem la cursuri de dans, devenim mai blânzi, mai empatici şi mai orientaţi către ceilalţi.


De atlfel, există studii efectuate în SUA ce arată că politicienii americani ce au fete tind să voteze mai liberal; acelaşi lucru este valabil în rândul bărbaţilor alegători din Marea Britanie ce au fete. „Un tată preia câteva din preferinţele fiicei sale”, argumentează cercetătorii Andrew Oswald de la Universitatea Warwick şi Nattavudh Powdthavee de la Universitatea York. În cazul şefilor de companiei, acest impuls de empatie stimulat de fiica sa ar putea fi explicaţia pentru impulsurile mai generoase către angajaţi ce reduc tentaţiile de a reduce salariile.

Este posibil ca apropierea de bebeluşii de sex feminin să stimuleze o generozitate sporită? Alte studii, din mai multe domenii, sugerează că acest lucru este adevărat – şi că efectul nu este limitat la fete. Un exemplu util este oferit de o serie de studii efectuate de psihologul Paul Van Lange de la Universitatea Liberă din Amsterdam. Pentru a afla ce motivează lumea să fie generoasă, profesorul Van Lange şi colegii săi au conceput un joc în care peste 600 de persoane făceau alegeri despre împărţirea resurselor cu o persoană pe care nu o cunoşteau şi pe care nu aveau să o mai vadă vreodată. Participanţii aveau de ales între aceste două opţiuni:

•     Tu primeşti 25 de dolari şi partenerul tău primeşte 10 dolari
•     Tu primeşti 20 de dolari şi partenerul tău primeşte 30 de dolari

Prima opţiune este cea egoistă - tu reclami cea mai mare parte a resurselor. Cea de-a doua opţiune este mai generoasă, pentru că implică sacrificarea unei sume mici (5$) pentru a creşte beneficiile partenerului cu o sumă mult mai mare (20$).

Jucătorii au exprimat o preferinţă constantă în fiecare dintre cele nouă runde ale jocului. Datele arătau că jucătorii care făceau alegeri mai generoase aveau mai mulţi fraţi şi surori. Cei ce dăruiau aveau, în medie, doi fraţi sau surori, pe când ceilalţi aveau, în medie, 1,5 fraţi şi surori. O familie mai mare înseamnă mai multă împărţire, ceea ce pare să predispună oamenii spre generozitate.


De asemenea, sexul conta. Datele arătau că era cu 40% mai probabil ca persoanele generoase să aibă surori decât persoanele care făceau alegeri mai egoiste. Între cele două grupuri nu se înregistra nicio diferenţă în numărul de fraţi; numărul total de surori prezicea generozitatea unei persoane, nu numărul de fraţi şi surori. De asemenea, echipa profesorului Van Lange a indicat alt studiu ce arăta un lucru inedit: cu cât un tată avea mai multe surori, cu atât petrecea mai mult timp crescându-şi proprii copii. Aşadar, după ce cresc în preajma surorilor, bărbaţii care au oportunitatea de a fi generoşi sunt mai predispuşi să fie.

Specialiştii în ştiinţe sociale cred că actele empatice şi protectoare ale surorilor se „transmit” şi la fraţii lor. De exemplu, studiile efectuate de psihologul Alice Eagly la Universitatea Northwestern demonstrează că femeile tind să dăruiască mai mult şi să fie mai ajutătoare în relaţiile apropiate decât bărbaţii. De asemenea, ar putea fi cazul că băieţii simt impulsul de a-şi proteja surorile. Studiile efectuate de profesorul Eagly arată că bărbaţii sunt mai predispuşi să ajute femeile decât să ajute bărbaţii.

Unii dintre cei mai generoşi bărbaţi din lume recunosc inspiraţia pe care o datorează femeilor din viaţa lor. Acum 20 de ani, când Bill Gates era pe cale să devină cel mai bogat om din lume, el a respins sfaturile ce-i recomandau să înfiinţeze o organizaţie caritabilă. Gates plănuia să aştepte 25 de ani până când să înceapă să-şi doneze banii, însă s-a răzgândit un an mai târziu. La trei ani distanţă, Gates era deja pe locul 3 în clasamentul celor mai generoşi filantropi din America. Între timp, el devenise tătic: avea o fetiţă.

Gates a comentat că două femei din viaţa sa – mama sa, Mary, şi soţia sa, Melinda – au jucat un rol esenţial în stimularea eforturilor sale filantropice. Mary „nu a încetat niciodată să mă preseze să fac mai mult pentru alţii”, recunoştea Gates într-un discurs ţinut la Universitatea Harvard. Momentul cheie a venit în 1993, cu puţin timp înainte să se căsătorească cu Melinda. La o nuntă, Mary a citit cu voce tare o scrisoare pe care i-a scris-o Melindei despre căsătorie. Scrisoarea se încheia cu mesajul „de la cei cărora le-au fost date multe, aşteptările sunt de asemenea mari”.

Pe lângă faptul că a modelat filantropia Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, Melinda a jucat un rol cheie în modelarea Giving Pledge (în care cei mai bogaţi oameni din lume se angajează să doneze cea mai mare parte a averii). Melinda a citit o carte despre o familie care şi-a vândut casa şi a donat jumătate din banii obţinuţi şi a început să răspândească această indee. Când Bill Gates şi Warren Buffett organizau mese cu miliardari pentru a discuta despre filantropie, Melinda a insistat ca şi nevestele acestora să fie invitate. „Chiar dacă el a făcut toţi banii, ea va juca un rol cheie în stabilirea modului în care vor fi cheltuiţi”, a explicat Melinda. „Ea trebuie să fie de acord cu orice plan filantropic, pentru că o afectează pe ea şi pe copiii ei”, a mai spus soţia lui Bill Gates.

Într-o prezentare provocatoare pe care a ţinut-o în 2007 în San Francisco, psihologul Roy Baumeister se întreba „există vreun lucru bun la bărbaţi?”. Răspunsul, pe scurt, este „nu prea”. Însă lucrul care îi salvează pe bărbaţi, în viziunea profesorului Baumeister, este faptul că „bărbaţii, în numeroase domenii, merg la extreme mult mai mult decât femeile”. Bărbaţii sunt responsabili pentru cea mai mare parte din atrocităţile de pe Terra, dar totodată sunt responsabili pentru câteva dintre cele mai extreme acte de generozitate.

Acest lucru este confirmat de economiştii James Andreoni de la Universitatea California, San Diego şi Lise Vesterlund de la Universitatea Pittsburgh. Cei doi au descoperit că, dacă multe femei preferă să împartă în mod egal, „bărbaţii sunt mai predispuşi să fie fie total egoişti, fie total lipsiţi de ego”. Contactul cu femeile ar putea fi una din forţele care înclină bărbaţii mai mult spre generozitate.

Acest efect al femeilor ar putea avea implicaţii importante pentru educaţie şi pentru muncă. În şcoli, ar trebui să ne gândim atent la modul în care organizăm copiii în grupuri. În 1971, după ce şcolile din Texas au fost desegregate, psihologul Elliot Aronson de la Universitatea California, Santa Cruz, a validat o metodă simplă, dar eficientă, pentru a reduce sterotipurile şi discriminarea.

Ideea sa cheie era aceea că elevii vor învăţa să se respecte şi să aibă grijă unul de celălalt dacă vor fi nevoiţi să se bazeze unul pe celălalt atunci când colaborează în grupuri mici pentru obiective comune. Profesorul Aronson a însărcinat fiecare elev să fie responsabil cu predarea către grup a unui subiect diferit care urma să fie testat într-o lucrare de control. Astfel, membrii grupului aveau nevoie de informaţie de la fiecare membru pentru a acumula cunoştinţele necesare pentru a obţine o notă bună la test. După experiment, stereotipurile şi discriminarea a scăzut – elevii au devenit mai puţin ostili unul faţă de celălalt, iar elevii de culoare au obţinut note mai mari.

Ce s-ar întâmpla dacă în fiecare clasă s-ar folosi această structură, în care grupurile de sexe diferite ar oferi băieţilor şansa să înveţe de la fete? Dincolo de obţinerea de cunoştinţe, poate că băieţii ar învăţa ceva despre predare şi despre ajutarea celorlalţi. De asemenea, atunci când unii dintre aceşti băieţi ar deveni bărbaţi bogaţi, s-ar putea asemăna mai puţin cu Scrooge şi mai mult cu Bill Gates.

În cadrul slujbelor, avem nevoie de mai multe femei în poziţii de conducere. Ştim deja din numeroase studii că este mai bine pentru companii atunci când au mai multe femei în roluri de management, mai ales în ceea ce priveşte inovaţia. Profesorii Dezso şi Ross au demonstrat recent că între 1992 şi 2006, când companiile au introdus femei în echipele de conducere, acestea au obţinut cu 1% mai mult profit, în medie peste 40 de milioane de dolari.

Recunoştem avantajul direct adus de femeile în poziţie de lideri, printre care se numără perspectivele diferite, stilul colaborativ, efortul acordat mentoratului şi o bună înţelegere a angajatelor şi clientelor de sex feminin. Am ignorat, însă, efectul benefic pe care femeile îl au asupra bărbaţilor din jurul lor. Oare este posibil ca atunci când femeile intră în echipele de management, ele încurajează totodată colegii de sex masculin să-şi trateze angajaţii mai generos şi să împărtăşească cunoştinţele mai liber? Creşterile în motivaţie, cooperare şi inovaţie înregistrate de companii s-ar putea datora nu doar acţiunilor directe ale liderilor de sex feminin, ci şi influenţei pe care ele o au asupra liderilor de sex masculin”, concluzionează Adam Grant.