Despre monştrii adâncurilor şi enigmele lumii animale

În urmă cu numai două zile, s-a desfăşurat la Londra o întâlnire ştiinţifică pe o temă incitantă: criptozoologia - acel domeniu al cunoaşterii ce studiază animalele misterioase, despre a căror existenţă avem mărturii orale, dar nu dovezi absolut sigure. Big Foot, Yeti, sirenele, Kraken, monstrul din Loch Ness... înţelegeţi despre ce e vorba. Totuşi, întâlnirea nu a fost populată de amatori fanatici, obsedaţi de monştri marini sau alte creaturi bizare. Nu, a fost o întâlnire la care au participat, deopotrivă, criptozoologi şi biologi din mediul academic, care au discutat foarte serios despre legende şi mituri, dar şi despre descoperiri zoologice recente, despre statistică şi ecologie şi au dezbătut statutul criptozoologiei: ar trebui ea să fie considerată o ştiinţă în sensul modern al termenului? E o mare schimbar e viziunii savanţilor asupra acestui domeniu controversat şi trebuie să o apreciem ca atare. Ştiu ei ce vorbesc şi de ce întreabă asta: multă vreme, criptozoologia a fost considerată o pseudoştiinţă, lipsită de rigoarea metodică cerută de o disciplină ştiinţifică.

Criptozoologia avea de-a face cu poveşti mai mult sau mai puţin credibile ale unor persoane care spuneau că văzuseră un animal ciudat, o creatură bizară sau altceva caracterizat tot în asemenea termeni. Descrierile creaturilor respective (criptide, cum sunt ele denumite) erau mai degrabă vagi şi - mai important decât orice - dovezile absolut indubitabile, cele care să fi putut documenta existenţa creaturii respective mai presus de orice îndoială, lipseau cu desăvârşire. Dar că animale necunoscute omului există, de asta deja nu se mai îndoieşte nimeni; dovada o constituie zecile (uneori sutele) de specii noi descrise în fiecare an. Iar printre aceste noutăţi zoologice se numără, adesea, şi animale de dimensiuni apreciabile.

Mai multe informaţii pe www.descopera.ro