Gastronomie în Europa - o istorie savuroasă

Iată una dintre Marile Întrebări: cum au început oamenii să gătească? Oare cum şi-au dat seama că multe dintre alimentele pe care, până la un moment dat, le mâncaseră crude, ar putea fi mai gustoase şi mai uşor de mistuit dacă ar fi gătite?

Poate careva, năzdrăvanul tribului, cel cu spirit aventuros şi idei năstruşnice (mai toate grupurile au câte un asemenea specimen), să fi aruncat pe jar o bucată de carne crudă, doar aşa, ca să vadă ce se întâmplă? Să fi fost vorba, cum sugerează o altă ipoteză, despre animale moarte în incendii naturale, animale a căror carne oamenii primitivi, împinşi de o foame care nu le permitea mofturi, o gustaseră, descoperind că e "mai bună" decât cea crudă? Oricum ar fi fost, pare logic să socotim că întâia metodă de a găti a fost frigerea, care nu necesita existenţa unor recipiente. Multă vreme, până la apariţia olăritului, în urmă cu 10.000 - 12.000 de ani, oamenii s-au mulţumit cu tehnici primitive de gătit: frigerea pe pietre încinse (când nu de-a dreptul pe jar), poate un fel de coacere înăbuşită a unor alimente înfăşurate în frunze ude, încălzirea lichidelor în recipiente improvizate din cranii, cochilii sau pietre scobite. Revoluţia neolitică a reprezentat un salt fantastic. Odată cu apariţia primelor comunităţi stabile, lumea a început să gătească, nu glumă! Domesticirea animalelor şi cultivarea plantelor au însemnat şi apariţia unor noi alimente, cum ar fi produsele lactate. Odată cu ivirea vaselor de pământ, se putea vorbi, în sfârşit, despre fierbere, iar în cuptoarele din ce în ce mai perfecţionate se putea, în sfârşit, coace ca lumea ceea ce era de copt. Mulţi specialişti cred că oamenii neolitici descoperiseră şi practicau diverse tehnici de conservare a alimentelor - sărarea, afumarea, uscarea - pe care le-am păstrat până în ziua de azi. Sursa noastră majoră de informaţii o constituie descoperirile arheologice. Astfel, ştim că au fost găsite boabe de linte într-o aşezare datând din Epoca Bronzului, de pe teritoriul actualei Elveţii, şi că în Creta au fost descoperite migdale, datând din aceeaşi perioadă. Cunoştinţele în domeniu avansează pe măsura ce noi situri arheologice sunt descoperite şi cercetate, iar informaţiile, deşi cu multe "goluri", reconstituie încet, dar sigur, modul de viaţă al oamenilor preistoriei, cu tot cu felul lor de a se hrăni.

Mai mult pe http://www.descopera.ro/cultura/8669392-gastronomie-in-europa-o-istorie-savuroasa