Pantofi, jucării plutitoare şi cercetări oceanografice

În 1992, un vas comercial încărcat cu containere pline cu fel de fel de mărfuri a pornit din portul Hong Kong spre Statele Unite ale Americii. N-avea să fie, însă, un voiaj liniştit. Pe data de 10 ianuarie, în nordul Pacificului, o furtună puternică a făcut să se răstoarne peste bord 12 containere uriaşe, de 13 metri lungime fiecare. Unul dintre acestea conţinea 28.000 de jucării plutitoare, din plastic - acele „jucării de baie" cu care îi convingem pe copilaşi să stea cuminţi în cădiţă, în vreme ce îi spălăm. Aceste jucării aveau să aibă, însă, cu totul altă soartă, iar călătoria lor pe oceanele planetei i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să afle câteva adevăruri tulburătoare despre lumea în care trăim.

Căzut în apa mării, containerul cu jucării s-a spart - probabil izbindu-se de corpul navei - şi cele 28.000 de broscuţe verzi, castori roşii, ţestoase albastre şi răţuşte galbene s-au răspândit în apa învolburată. Spre deosebire de multe alte jucării de baie, acestea nu aveau nici un orificiu, astfel încât au plutit... şi au plutit... şi au plutit... iar unele dintre ele mai plutesc şi în ziua de azi, în timp ce oamenii de ştiinţă aşteaptă cu sufletul la gură vestea că încă una dintre aceste supravieţuitoare a ajuns la ţărm.

Jucăriile plutitoare devin "instrumente ştiinţifice"

De ce sunt aceste jucărioare de plastic atât de interesante pentru oamenii de ştiinţă? Pentru că, în călătoria lor de mii de kilometri, aceste obiecte ajută la lămurirea unor importante probleme de geografie şi ecologie. Deşi aflate într-o imensitate de ape, plutind, ani în şir, aparent la voia hazardului, în realitate, ele nu rătăcesc la întâmplare: sunt purtate în anumite direcţii, urmând anumite rute. Asta pentru că apele Oceanului Planetar se mişcă şi ele după anumite reguli - multă vreme misterioase, dar acum tot mai bine înţelese - în acord cu anumite caracteristici ale planetei. Curenţii oceanici - imaginaţi-vi-le ca pe nişte fluvii care ar curge prin ocean - îşi duc apele spre anume locuri de pe Pământ, unde apele se adună, formând un fel de vârtejuri lente, dar de proporţii uriaşe - mişcări rotatorii cărora specialiştii le-au dat numele de giruri oceanice.

11 astfel de giruri au fost inventariate până acum de oamenii de ştiinţă, iar una dintre metodele folosite pentru studierea lor se bazează pe obiectele plutitoare.

www.decopera.ro