Roxelana lui Suleiman Magnificul Roabă, cadână, sultană
Roxelana lui Suleiman Magnificul: Roabă, cadână, sultană
16 Apr, 2013 08:43
ZIUA de Constanta
19867
Marime text
Puţine femei au marcat Istoria precum cea care avea să devină celebra sultană Roxelana. A fost un personaj feminin de prim rang, care şi-a clădit singură fiecare etapă a vieţii sale tumultuoase, de la o biată roabă la cea mai temută şi controversată sultană din întreaga istorie a Imperiului Otoman. Puterea şi influenţa sa i-au intrigat atât pe otomani, cât şi curţile regale ale Europei, iar dragostea obsesivă care i-a purtat-o cel mai mare sultan al tuturor timpurilor este un subiect fascinant şi la ora actuală pentru multe persoane. A avut o personalitate mereu surprinzătoare, un şarm magnetic şi o ambiţie indestructibilă, combinate, se pare, cu o înfăţişare de basm, iar aceste calităţi au făcut-o nemuritoare în conştiinţa multor oameni.
Roksolania, o copilă de la poalele Carpaţilor
Imperiul Otoman a ajuns la apogeul dezvoltării sale în perioada în care a fost condus de faimosul sultan Suleiman Magnificul. Campaniile sale militare au adus în interiorul graniţelor imperiului teritoriul Irakului de astăzi, mare parte din Africa de Nord cu Algerul şi Tunisul, Arabia şi Yemenul. În acelaşi timp, otomanii ajunseseră şi o temută forţă navală, cu impresionante flote comerciale şi de război.
Unul dintre cele mai puţin cunoscute rezultate ale expansiunii otomane a fost apariţia şi stabilizarea elementelor etnice slave nu doar în rândul trupelor de ieniceri, ci şi în cadrul elitei conducătoare. Între popoarele slave prinse în această situaţie se remarcau în primul rând sârbii, iar limba sârbă era des auzită la Înalta Poartă, fiind larg folosită şi în cadrul scrierii documentelor oficiale, alături de limba turcă.
După cum scria istoricul italian Paolo Giovio, „La curtea marelui sultan Suleiman se vorbesc mai multe limbi. Turca este limba conducătorilor, araba este limba legii musulmane şi a Coranului, iar slavona este vorbită mult în rândul ienicerilor şi al grecilor”. Călătorul polonez Jan Strijkowskij nota în anul 1574 că, atunci când poposise la Istanbul, străzile erau străbătute de cobzari care cântau în limba sârbă despre victoriile turcilor asupra papistaşilor.
Articolul integral aici: descopera.ro
Roksolania, o copilă de la poalele Carpaţilor
Imperiul Otoman a ajuns la apogeul dezvoltării sale în perioada în care a fost condus de faimosul sultan Suleiman Magnificul. Campaniile sale militare au adus în interiorul graniţelor imperiului teritoriul Irakului de astăzi, mare parte din Africa de Nord cu Algerul şi Tunisul, Arabia şi Yemenul. În acelaşi timp, otomanii ajunseseră şi o temută forţă navală, cu impresionante flote comerciale şi de război.
Unul dintre cele mai puţin cunoscute rezultate ale expansiunii otomane a fost apariţia şi stabilizarea elementelor etnice slave nu doar în rândul trupelor de ieniceri, ci şi în cadrul elitei conducătoare. Între popoarele slave prinse în această situaţie se remarcau în primul rând sârbii, iar limba sârbă era des auzită la Înalta Poartă, fiind larg folosită şi în cadrul scrierii documentelor oficiale, alături de limba turcă.
După cum scria istoricul italian Paolo Giovio, „La curtea marelui sultan Suleiman se vorbesc mai multe limbi. Turca este limba conducătorilor, araba este limba legii musulmane şi a Coranului, iar slavona este vorbită mult în rândul ienicerilor şi al grecilor”. Călătorul polonez Jan Strijkowskij nota în anul 1574 că, atunci când poposise la Istanbul, străzile erau străbătute de cobzari care cântau în limba sârbă despre victoriile turcilor asupra papistaşilor.
Articolul integral aici: descopera.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii